octav luca simota

lume noua lume noua ca sa zic asa imi face placere sa te revad in peisagiul agoniei cu o poema buna -

"Uneori mi-ar putea scrie direct pe epidermă, e de preferat dimineața
Cearceaful ar fi impregnat cu povestea lui, a mea sau cine știe ce alte sensuri" - nu exista masura intre faptul psihic si masurarea excitantului

sa mai spun ca felul in care iti cauti identitatea e unul fermecator?
sau
ca poema e ceea ce doar simti aici si acum?

nu

las alti colegi sa despice firul in 4

dap ai ramas acelasi traian pe care il stiam desi daca stau sa ma gandesc bine in pohema asta vorbesti mai mult iti regandesti identitatea poate cine sa mai stie asa profund solitar cum esti nonconformist

mergi si tu spre naum in acelasi timp ai aparenta unor notatii de jurnal
imi place

sacrul si divinul sunt atenuate printr-o ironie fina
lipsa de onoare a lumii cotidiene contrasteaza cu suavitatea versurilor

poema are un substrat dramatic chiar trist / este eul autorului abandonat in fata eului simbolic

dap imi place

un soi de pastisa dupa margineanu imi place

imi place experimentul invelisul rezultat prin flexibilitate coprezentele de precedenta pana acuma am citit numai autori ranceziti zaharisiti si magiun poetic
am ocazia sa ma bucur de tatele de piatra dar ai de doua ori o noapte metalica poate poti s-o faci sa dispara

deci 3 autori pe prima pagina din 50
e un inceput pentru agonia

pește abisal ? wow!



"am înțeles fără să întorc capul
că stă atârnat pe perete
posterizat în culori sienna arsă și albastru de prusia
cu trupul de rocă vulcanică
acoperit de umbra mea"

sincer nu inteleg nimic - ce sta atarnat pe perete? capul tau?

cum poate trupul "din" roca vulcanica si nu "de" sa fie acoperit de umbra?
de umbra cui? a norilor?

sienna arsa? habar nu am cum arata
albastru de prusia? poate ai vrut sa spui acid prusic confundat adesea cu cianura (90% confunda)

in concluzie slab

ottilia eu vreau să punctez numai ce sună aiurea – aranjarea versurilor în pagină
iubirea ta sticloasă
mi se tot împuținează
cuvintele radioactive

și titlul pohemei

pingelele buzelor? wow!
dezbracati de lumea asta seaca?

nu stiu dar de la inceput si pana la sfarsit lipseste orice plan de constructie
cuvintele nu au nicio noima
sau
poate asa mi se pare mie

propunerea mea este sa o lasi asa cum este
incercand sa modifici ceva iese si mai catastrofal
crede-ma sincer ca am dreptate in latina declinatio inseamna si digresiune din pacate

ottilia fara sa vreau am facut o asociere grobiana - ce este mai mica si mai mica decat aia de furnica? probabil mititica - in general ottilia e de evitat folosirea diminutivelor / e la fel de greu sa folosesti diminutive fara sa cazi in derizoriu ca si scrierea vulgara

revin

recunosc că am fost ipocrit în comentariul pe care l-am postat mai sus
realitatea este ca am o părere mai nuanțată despre materialul de mai sus

unii se vor întreba de ce ai fost ipocrit?
de ce nu ti-ai spus punctul de vedere răspicat?

întrebările par simple răspunsul este mai complicat și ține de orgoliile unei
majorități care se află de ceva timp pe agonia (mă refer la cei ce scriu / de-a lungul timpului au fost mai multe tipuri de majoritați pe poezie.ro)

această majoritate aparține unui curent conservator nu știu cum să îl
denumesc altfel o majoritate cu un vocabular bine delimitat avand clișee bine
stabilite – un întreg arsenal de discursuri lirice depășite de poezia contemporană

nu este un lucru rau dimpotrivă e foarte bine să te exprimi exact așa cum simți exista free will fiecare scrie ce îl taie capul dar și aici există un dar
această uniformitate această stagnare literară ține site-ul pe loc

ar trebui încurajat experimentul de orice fel

iar acest lucru nu se poate face decât printr-o polemica necenzurată de sperietoarea cu offtopicul cu scăderea nivelului cu banarea de pe site și alte măsuri autoritare

a fost cea mai mare greșală adoptarea acestui sistem deoarece cineva în mod complet
subiectiv abuziv hotărăște ce este offtopic si ce nu (prin 2004 2005 discuțiile erau complet libere se aduceau argumente pro si contra – e adevarat existau si derapaje imense de la subiect dar tocmai acest lucru este esența libertății cuvântului și în fond esența democrației despre care știm că este imperfectă dar mai știm și că este singurul sistem de guvernare care funcționează)

de ce să ascunzi sub preș mizeria?

las-o în toată splendoarea ei pentru că face parte din existență
uneori comentariile de sub text depășeau literar estetic și critic chiar textul cu pricina și
împreună cu el erau o adevărată școală literară

din păcate acum trebuie să te integrezi într-o schemă tâmpită și să îți cenzurezi fiecare cuvânt

și comentariile devin niște șabloane jalnice și patetice din care autorul nu învață nimic

după aceasta lungă explicație a ipocriziei de care am dat dovadă ar trebui să fac o critică literară (evident subiectivă) așa cum cred eu și cum mă tin puterile de critic (în niciun caz textele nu sunt mediocre iar pictura după opinia mea merge)

nu pot s-o fac deoarece nu ar apărea niciodata așa cum cred că se va întâmpla și cu acest comentariu

să auzim numai de bine

nu tin in mod special la titlu dar acest text are o semnificatie speciala pentru mine sunt multe amintiri si nostalgii aici e un deceniu in spatele acestui text

multumesc pentru analiza

da multumesc angela si pentru apreciere si pentru analiza o analiza pertinenta argumentata asa cum trebuie sa fie o analiza

un poem în imagini și cuvinte o simfonie a florilor și a versurilor alese un regal al impresionismului postmodernist - cel puțin așa descifrez eu curentul în care se încadrează pictura - (se poate sa ma înșel) o pictură care abordează o tematică multiplă si diversă


felicitari și fotografului (fotografilor) care a (au) reușit sa pună pe peliculă tablourile – felul cum a (au) încadrat , lumina, blitzul, orele multe de studiu pentru o perspectivă cât mai bună – îl (îi) califică pentru a face albume de arta pentru marile galerii

nu pot să nu remarc poemele (o perpetuă reverie) alcătuite parcă din aurării și brocarturi versuri de un baroc sublim în spațiul unor imaginare saloane

felicit întreaga echipă și îi doresc să reușească să facă cât mai multe experimente de genul acesta

definitia poeziei nu poate s-o dea nimeni
eu
de exemplu n-am curaj sa spun ca scriu poezie si imi incadrez textele la personale

si pentru ca nu poate s-o dea nimeni definitia si asa zisa critica de sub text nu reprezinta decat un punct de vedere strict personal subiectiv si trebuie luat ca atare
punctul de vedere desigur

acum sa incercam sa nuantam un pic
un comentator care a citit in viata cateva sute de carti si poate 23 de carti mai serioase evident ca va avea un bagaj critic mai modest

unul care a citit peste 1000 de carti are cu totul si cu totul un alt tip de argument si un alt aplomb

umberto eco care a citit 2,3 mii de carti da poate sa faca critica literara poate sa scrie ce vrea poezie proza etc etc etc

daca citim in fiecare zi una bucata carte adica o carte si nu un pif sau cutezatorii timp de 32 de ani fara oprire se ajunge la urmatoarea suma 12.000 buc citite

deci marja este foarte mica in cazul oamenilor normali
oamenii normali nu ar trebui sa aibe ifose nici cand le este criticat un text nici cand critica un text

asa ca hai sa fim mai relaxati si foarte important hai sa vedem pe care craca ne aflam fiecare si la scris si la critica literara

asta este umila mea parere

da ai dreptate
cred ca din cauza ca intotdeauna mi-a placut pessoa fernando si ai lui heteronimi

o alta parte a presei sustine altceva, desi eu nu am castigat un leu din scris sau fotografie

stiu eu oare?
energia de care ai nevoie, parafazand argonautii "a naviga e necesar, a trai nu e necesar", se poate sa fie de natura divina.

orisicum iti multumesc pentru analiza/ chiar asa a venit poema asta pe calea indicata de tine

pai e la atelier

trebuie sa aflu de la tine cum sa scriu ca ies din atelier (adica sa imi dai sfaturi elaborate) iar tu imi arunci 3 vorbe din care cu greu pot intelege ca esti suparat

mai jos de atelier nu se poate

asta inseamna ca cineva (la fel de subiectiv si la fel de bun ca tine cand e vorba de critica literara) gandeste exact ca tine - ar trebui sa te bucuri

in rest imi este destul de greu sa iti explic cum se exprima starile prin rupere prin fractura citeste si tu ce s-a scris in ultimii 10 ani si nu mai transforma pagina mea de comentarii intr-un loc unde, cum spunea patapievici:

"toti sufera de fixatii ipsatorii si recriminante galopante si artagoase manii ale persecutiei"

pana una alta vezi ca ai scris "Daca anumite "anumite amestecuri de cuvinte" poate produce emotie cateodata" eu zic ca aceste amestecuri de cuvinte pot produce, desigur daca e mai putine de 50

am întâlnit deseori stilul confesiv și eu îl îmbrac câteodată așa cum citești uneori așezat în pat
și
pictezi peretele sau
lingi varul

aici poate că era mai bine să descoperi primul caiet

este adevarat sistemul sanitar, sistemul de invatamant multe din institutiile statului

nu prea fac 3 parale

totusi din 1989 si pana acum distanta este astronomica si nu vreau sa dezvolt mai mult

insa o poezie pamflet, sa zicem, deci mult mai directa decat o poezie de stare, are o statura de poezie cuceritoare in agonia ei

nu vreau sa deranjez cu parerea mea subiectiva dar adunatura de:

“nou-născuți arși
de vii nemonitorizați” / “ salvarea numai una
defectă” / “în școală directoarea la zid pusă
pe note cu și fără tonalități înalte”

pot face deliciul unui tabloid

aceste stiri le auzim zilnic din acest motiv cred cu staruinta ca a avea o bicicleta si un frate frumos e suficient

Amestecurile de cuvinte – rețeta cea mai ciudată pentru o poezie.

Mirosuri cunoscute. Coperți scorțoase. “Dincolo de trup”. “Dincolo de boltă”.

“Pașii se înfig”. “Privește iubito”. Încerc să anticipez. Să ma dau cu patinele până încep să strălucesc.

RAL 9011 e un cod de vopsea din câte îmi aduc aminte.

Vizuala habar nu are că plânge pentru că va veni timpul să se codifice și ea.

Senzațiile de altă dată sunt doar imagini descompuse.

Închide ochii. Își imaginează o fereastră albastră, iar cel ce privește vizuala – liniște în jurul lui.