Pune-mi o pană în sertarul pentru suflet
și arată-mi porumbelul păcii cum pleacă
spre lumea din care am venit la tine
Ascute tăișul corzilor din pian cu sens
și ascultă-mi pulsul răbdării care
Ne întâlnim pe o aripă de aer în ocara dimineții
Ne întâlnim albi ca noaptea luna și oglinda lunii
Ne întâlnim oriunde bate vântul de eliberare de tiran
Torni iar lapte în post și te cerți cu
E o prigoană de idei printre file
îmbătătoare ca timpul eschivelor
cât să fugi cu turma de vise goale.
Se face o gaură prin fapte uitate
de mai ai un pic și te plimbi însetat
prin deșertul de
Conan mănâncă în negura peșterii
cugetarea lui Platon despre el
Pasărea fenix îi zâmbește sec
lângă tava cu tablete sparte
De undeva de pe zid un liliac
se întreabă dacă e bolnav sau nu
Conan
Departe, în câmpia română, un car căra un grup de proști
tras de doi boi năclăiți, mugind ca doi balauri.
Strigau nătângii prin ceață să sperie frica,
să fugă frigul în baltă și mocirlă,
asta se scrie în spatele ochilor
închiși de senin și durere
se așază ca o obsesie între emisfere
făcând zgomotul de bormașină
din apartamentul vecinului etern
nou ca amenințarea
gura iernii usca cerul de vară la bordul avionului de pe ruta de Pa-pa-paris
chimia parfumului tău le făcea greață când coborau în sala de așteptare
un nor de ofticoși politicoși plini de
Sper să nu ne întâlnim pe faleza styxului
plescăind popcorn făcut din porumb
copt în flăcările iadului. Alterego de icar
adunați de prin cer nu ne vom vorbi
pentru că aici vorbele ni se fură
Râmele intrau în răni.
Era frig, dimineață și liniște.
Eram singurul om scăpat din sârma ghimpată.
Auzeam strigătul!
Răsăritul devenise escapada mea
Multe sărutări ale vieții.
Viermuirea
Ambalat ca un ou, stă nenăscutul. Poate
dintre măxilarele ceasului un pitic
va întoarce timpul
înapoi
în sticla naufragiată. Pe insulă
sunt doar crocodili&maimuțe
lipsiți de griji. Trăim
ca
Întrebarea lui Hamlet nu rezonează cu craniul.
Drumul cuvântului nu este carnea unor umori silnice.
Degeaba este, doar, constatarea lucidă.
Degeaba este mantia de neviață a vieții,
locul în care
i
car s
e uita di
n cer la
noi
p
l
o
u
a
(universul...)
ce vânt te aduce?
strigau stropii în asfalt
ce întrebare ai?
creșteau lacurile pe trotuar
cerul sclipea prin negură
un
noi am rămas să ne amintim
cum s-a mișcat cerul
cuminte în lumina nopții
noi am rămas să ne iubim
cum s-a mișcat pământul
indignat de negura zilei
noi am devenit tăceri
precum s-a oprit
Cititul naște imagine în
Mintea mea.
Privirea trăiește imaginea
Afară din mine.
Nu mai știu ce e artistic?!
Poezia sau
Filmul.
Poezia sau filmul.
Poezia sau
Filmul. Poezia
Sau
Cub lângă cub - orizontul -
sunt în eșarfa ta minecraft
și îmi dăltuiesc ca un orbete
trufia de amorez albit
de atât de ninsa așteptare
a zorilor, a ieșirii, a atingerii
Eșarfa mă plimbă
Pata îmi stă de jur-împrejur
zid de indiferență
sunt o furnică
în piatră
Pata se întinde în jucării
zid de sinceritate
sunt iar prunc
în fașe
Pata iese din familia mea
prin zidul
Nu mai avem speranță, suntem trufași, inculți...
La noi umblă agramații cu șpaga în bancă și se rotunjesc...
La noi se moare, cu zile, chiar și atunci când lumea îți dă șanse...
La noi ard
fără ideal, lipsit de frumusețe, indiferent
împerechiați-mi antitetic ființa cu părerea
doar veți reuși o nouă bălmăjeală academică
doar doar am vrut să spun dar nu răsună bine
identitatea
Azi e 31
nu the 27 club
e înaltul înaltului
sau pasul pășirii
corzile chitării
ca sunetul lirei în lume
se lovesc
în lemnul rezonanță
în zidul neputinței sentimentale
iar necuprinderea
În galop. Un punct, drept origine. Maimuța
stoarce ceasul crezând că,
e o banană stricată. Foamea urlă;
umblă prin cușcă cu lesa. E frig între
bare, aici orele n-au rost, n-au
limita din ceas;
Ești o daltă perfectă, iubito,
cerul se trage perdea
peste fereastra ta;
suspendați: lucrătorii
de la drumuri și poduri;
pescărușii în cor
de slavă, în chip de îngeri,
turturelele din
Dacă ar fi să te uiți spre cer
ai căuta Soarele, un ghiocel;
ai căuta absolutul, o vrabie;
ai căuta infinitul, o căprioară;
ai căuta pușca?(te-ai mai gîndi?)
La ceas te-ai uita la orar
să
Marți sau luni, într-o zi, se face chetă
la noi în pub, pintul de bere rece,
pintul de limonadă, și pintul de cafea,
apoi se deplânge starea papirusurilor,
a scrisorilor, cărților, ziarelor,
De aș fi două catarge, unul acasă, celălalt aiurea -naufragiat-
învelit de pânza păianjenilor calmi cu
solzi chitinoși de gândaci de bucătărie,
în marele oraș, ca în copilărie, la școală
rece,