Când aripile-și iau zborul,
când penele-și varsă culoarea pe slovele noastre,
când stropii de sânge calcă în urma pașilor noștri,
atunci... simțim anii tremurând
în cântul păsărilor cu ochi
Cu unghia încarcerată-nlanțuri,
un loc de veci împresurat pe stâncile de fier,
se varsă-n lungi și grele zmalțuri,
ca un castan zidit spre nemurirea
vechiului mister.
Și timpu-și cerne
Sunt în căderea lanțului de grâu
și mi-e dor de cer,
dar ceru-i prefăcut în scrum,
iar pe pământ e fum, e numai fum...
M-ar legăna aievea norii, spulberând
în dansul lor și anii din
Când în slăbiciune omenească,
apari azi, tu... femeie cu chip de lut
și în neputința de-ați ascunde
trupul, prea milostiv celui
din care ai fost plăsmuită la începuturi,
te-ntreb: unde ești tu
Atenți privim neantul mării
și-ngândurați plutim pe lângă mal,
călcând pe scoici, noi le strivim cu gândul,
iar pe mormântul lor,
ne vom culca în largul zării,
ancestral...
Neputincioși
Am cuprins vântul
și mi-am zis:
ce-ar fi să mă arunc în el?
Cu toate că nu-l zăream,
îl simțeam
și-l simțeam atât de ușor,
încât credeam că-i sufletul!...
Da... sufletul e ușor ca
Sunt mut și vlăguit de boală -
aproape mort stau să mă doară,
tristețea de stejar îmbălsămat,
în bolte cu parfum de călcătură.
Îmi simt acum și pulsul,
pulsând ca ghiara-n călimară -
pe
La ora șase,
soarele stă răstignit
de frunzele copacilor
ce-au întinerit cândva...
La ora șapte,
ziua moare-atât de vag
sub ochii noștri...
La ora opt,
norii tresaltă din somnul lor
La porțile Cerului se află o mână
întinsă către mine.
Îmi arată cu degetul arătător
disecțiile gândurilor mele...
Acesta le disecă în mii de șiraguri mărgilate;
unele sunt albe, altele sunt