Poezie

Meditație

1 min lectură·30 ianuarie 2008

Mediu

Am cuprins vântul

și mi-am zis:

ce-ar fi să mă arunc în el?

Cu toate că nu-l zăream,

îl simțeam

și-l simțeam atât de ușor,

încât credeam că-i sufletul!...

Da... sufletul e ușor ca vântul,

precum e aripa în zbor;

dar ce se-ntâmplă atunci când sufletul

se-mpietrește la auzul vântului?

Ei bine, atunci murim,

da... murim și stâncile ne vor...

Și scândura ne-ngroapă

Și-atunci... sufletul e zbor

și zborul e vânt

și vântul a aripă...

Așa e vântul: nu-l zărim dar îl simțim...

Așa e sufletul: nu-l zărim dar îl simțim...

Așa e zborul: nu-l simțim dar îl zărim...

Și-atunci mă-ntreb: cum e trupul?

Trupul e precum aripa.

Cu aripa te înalți,

tot cu aceasta, cobori;

Cu trupul trăiești,

tot cu acesta, mori.

Acesta-i vântul...

Acesta-i sufletul...

Aceasta-i aripa...

Acesta-i trupul...

001.924

Oana Vasilescu. “Meditație.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/oana-vasilescu/poezie/1765528/meditatie

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.