Poezie

Femeia sângelui

... Laurei (dormi cu gândul meu la cap!)

2 min lectură·22 noiembrie 2006

Mediu

Nomadă în lumea dansurilor făr´ de glas

cu anii vârstei pe umerii unei cămile

dintr-o fotografie cu femeia sângelui

toată în văluri de viață și culoare

cu fire aurii pe după gât, zadarnic în fugă.

Nomadă pe ritmuri de Orient în război plin de coliere din timp,

cu ochii din trecut pe umeri cu mersul furtunii spre fata-morgana,

spre lumea dinapoi

cu urechea fără de glas și cu tăcerea plină de oameni

pietoni printr-un deșert agitat în furtuni și vieți de un roșu tițian,

cu sângele pasional lustruind pe geamuri dorința lumii

învârtindu-se pe ritmurile tobelor cu bănuți de zâmbet

pe lângă coapsele acoperite de voaluri transparente.

Nomadă în lumea dansurilor făr´ de glas,

femeia sângelui netrecut peste ape,

nestrecurat prin sită,

imprimat în tălpi arse de nisip din soare

dansând ritmic propria viață prin deșert, printre pământeni

cu voaluri din amintiri și cu soarta de mână acum

și nisipul arde tare, și mintea doare

și aerul zbate muzica secundei din gând împrejur.

Un dans urlând din gesturi scoate altă femeie

ținându-și propria viață de lesă,

miraj de nomadă prin sufletele altora lăsând sânge din priviri în urmă.

Și am să caut soartă de ținut în brațe înainte.

Și tu ai să umbli cu noi în vis,

pe văluri de bănuți sunând timpul înspre zări.

003.246

Oana Rovența-Micu. “Femeia sângelui.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/oana-roventa-micu/poezie/216185/femeia-sangelui

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.