Nuta Craciun
Verificat@nuta-craciun
„sau taci sau spui ceva mai bun decât tăcerea”
M-am născut în cel mai frumos sat de munte de pe Valea Grădiștei, satul Bucium, jud. Hunedoara, într-o primăvară pe care m-am străduit s-o port mereu pe dinăuntru. Poezia mi-a fost mereu cel mai bun aliat de-a lungul vieții, cu ajutorul ei am traversat cu bine toate evenimentele ce mi-au…
si mie imi place primul vers, de fapt de la el am plecat...
incantata de regasire!
Pe textul:
„răsărit" de Nuta Craciun
tu stii ca poezia noastra traieste prin cei care o citesc, de aceea ma bucur cand te gasesc aici!
despre rasaritul acesta si despre trairea ce o ia inaintea timpului mereu intre metafizic si real, eu pot mai bine sa tac si sa-ti trimit un clopot cu fluturi... tu primește cuvântul meu ca pe o tăietură ce desparte tăcerea de grăire, ca pe un nou rasarit ce-mi vindeca veacul de singuratate...
cu pretuire
nuta
Pe textul:
„răsărit" de Nuta Craciun
multumesc primului tau semn lasat, sper sa ne mai auzim!
drag
nuta
Pe textul:
„răsărit" de Nuta Craciun
multumesc de aprecieri si de eleganta cuvintelor!
Pe textul:
„răsărit" de Nuta Craciun
multumesc de \"iubiri - neiubiri\", asa este !
Pe textul:
„pe umeri mă duce nemeritat o literă" de Nuta Craciun
aceeasi stima
nuta
Pe textul:
„pe umeri mă duce nemeritat o literă" de Nuta Craciun
ma bucur ca mi-ai lasat semn de lectura, iti daruiesc tie litera nevazuta, sa fie semn sigur desi plutitor, pe oceanul acelorasi ganduri!
Pe textul:
„pe umeri mă duce nemeritat o literă" de Nuta Craciun
nu ma deranjezi teodor, cum o sa ma deranjezi? ma bucur ca am un cititor atat de atent cu detaliile acelea care se pliaza perfect pe aceeasi simtire!
multumesc de trecere, printre tinereti si toamne
Pe textul:
„pe umeri mă duce nemeritat o literă" de Nuta Craciun
despre poemul acesta eu tac... si simt, simt cum creste iarba pe oase, simt pasul timpului prin orasul cu pasari fara aripi, vad ochiul din clopot cum ademeneste, aud amintirea cum cutreiera desculta printre lacrimi si sfinti...
e un poem de intoarcere la cele care s-au zidit atat de frumos in tine de-a lungul timpului, un poem ca un mir usurator de poveri, asa am inteles pasul timpului din ultima strofa, desi putin nostalgic caci intotdeauna se va intampla ceva in noi teodor, intotdeauna, chiar daca asta nu e mereu pe placul nostru...
Pe textul:
„ultimul trecător prin mine" de Teodor Dume
nu se rostogolesc unele in prelungirea celorlalte, ca nu pot asigura o conexiune intre cuvinte care sa asigure curgerea strofelor ...
de aceea ii invidiez pe cei cu texte fluide, curgatoare, dar daca tu spui ca per ansamblu se transmite ideea, radun spune ceva despre \"curgerea\" textului... asta nu poate decat sa ma bucure si sa ma...oblige!
te astept sa-mi spui si ce nu merge!
cu respect pentru versul tau
nuta
Pe textul:
„în umbra părului tău" de Nuta Craciun
si ma mai bucura ca ne intalnim pe aceleasi frecvente si ne ating sufletul aceleasi emotii... si eu cred ca e de bine :)
cu prietenie si pretuire
nuta
Pe textul:
„în umbra părului tău" de Nuta Craciun
din scrierile tale, se pare ca aceleasi lanturi ne inlantuie si aceleasi aripi ne inalta...
Pe textul:
„în umbra părului tău" de Nuta Craciun
sincer, ma bucur ca iti place \"ceva\", cred ca oricat ne-am stradui n-o sa reusim niciodata sa scriem pe placul tuturor, pentru ca dincolo de arta poezia este totusi o chestie de \"gust\", apreciez ca ai gustat fie si o imagine...
in legatura cu cele ce mi-ai sesizat, poate ca ai dreptate, imaginea pantecului pangarit suna ieftin, dar aici era totusi un \"pantec de odaie\" pangarit, la
ora surda si semnul acela orbitor cred ca ai dreptate, se poate umbla...
multumesc, mi-a fost de folos ce mi-ai spus, te mai astept!
Pe textul:
„prea devreme târziul acesta" de Nuta Craciun
sau nu... multumesc mai ales de semnul tau de \"agapa\" :)
incercam si eu o speculatie pe seama unui tarziu venit prea devreme,
uite cum trecerea ta, leaga boabe de timp uitate...
Pe textul:
„prea devreme târziul acesta" de Nuta Craciun
e cam multa liniste in jur, aproape am inzapezit in plina primavara, noroc cu trecerea ta :)
cu apreciere
nuta
Pe textul:
„prea devreme târziul acesta" de Nuta Craciun
e doar felul meu de a-ti spune ca mi-a placut noul registru de exprimare, desi
te regasesc acelasi maestru in manuirea cuvintelor si a sensurilor...
Pe textul:
„cafea la nisip" de Ioan-Mircea Popovici
cat prin faptul ca evoca un spirit ce traieste inca atat de viu in noi,
prin mirarile lui, prin pietrele si prin zeii lui, prin necuvintele lui, desi intre genialitatea lui si mediocritatea noastra e un drum lung de pietre... fara zei.
Pe textul:
„,,invitație către o nimfă\"" de cezara răducu
eu cred ca poezia poate sa-ti transmita ceva sau nu, incearca doar sa o simti daca e ceva de simtit bineinteles, nu sa o intelegi caci si-ar pierde farmecul, pentru ca asa cum am spus, poezia este o arta dar ea se adreseaza imaginatiei noastre si nu respecta neaparat legi stricte...
vezi tu adriana, unii sunt poeti iar altii doar oameni care scriu, eu cu siguranta fac parte din a doua categorie si nici nu-mi doresc sa intru in analele literaturii romane... in rest si eu sunt departe de tara si cuvintele, desi ar fi absurd sa spun ca am uitat limba romana, uneori imi cam joaca feste vorbind acum curent alta limba, dar asta este, viata merge inainte iar noi mai cu ea, mai pe langa...
deci scuzele mele pentru azi noapte, daca te-am ofensat a fost fara intentie, iar daca n-o sa mai treci pe-aici, asta este o hotarare care iti apartine
Pe textul:
„boabe de timp" de Nuta Craciun
si stai linistita ca nu ma supar, m-a deranjat doar putin tonul categoric al adrianei si poate am reactionat la primul impuls... in rest incanta ca te-am regasit! sa auzim numai de bine!!
Pe textul:
„boabe de timp" de Nuta Craciun
deci fantana poate stampara foamea si sper sa ma crezi pe cuvant ca de adus alte argumente n-o sa aduc, iar cararea poatea spinteca in patru sau in sase sau in zece daca asa vreau eu, cum tot la fel o funie poate fi prea intinsa ca eu sa mai pot plange...
daca-ti folosesti putin imaginatia, poate o sa mai descoperi si ca dorinta de la temelia acelui univers al meu, ar putea fi animata de exemplu de motivatia acelei cautari printre urmele unor pasi...
puteai sa-mi spui ca il consideri un text slabut, asa cum insasi eu il consider, dar nu-mi veni cu pretentii ce te depasesc, cred ca bunul simt ar fi trebuit sa-ti dicteze, (scuza-ma daca eu inca mai cred in asa ceva) sa-mi spui macar ca asta este \"parerea\" ta, caci critica litera nu te prinde, da-mi voie sa-ti spun asta cu tot respectul, atata timp cat nu stii sa folosesti corect limba romana: \"nu pot fii\" ?
Pe textul:
„boabe de timp" de Nuta Craciun
