Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

jumătatea unei dimineți

1 min lectură·
Mediu
jumătatea unei dimineți trece
cealaltă rămâne
culcată pe albul pernei
îmi face amintirile căuș
ritual de apropiere cu fiecare atom
din universul trupului meu
la nivel de vis superior cuvintele
se repetă diferit
uneori ca o pedeapsă
alteori ca o iederă în jurul unei bucurii
tu
bărbat iubit al mirărilor mele
înclini mereu balanța visului
051.010
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
55
Citire
1 min
Versuri
13
Actualizat

Cum sa citezi

Nuta Craciun. “jumătatea unei dimineți .” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/nuta-craciun/poezie/14169872/jumatatea-unei-dimineti

Comentarii (5)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

Distincție acordată
@dragos-visanDVDragoș Vișan
Poem fascinant, text descriptiv, de stare, cu elemnte de meditatie lirică, dar si de iubire (cred neplatonică). Iată o mică operă cu de toate.
0
@dragos-visanDVDragoș Vișan
Aș fi de părere că versul al doilea poate fi înjumătățit:
"cealaltă rămâne
culcată pe albul pernei".

"unei bucurii" este bine, dar ceva mai interesant n-o fi?
0
@nuta-craciunNCNuta Craciun
Vă mulțumesc mult pentru comentariu și pentru steluță.
Bune sugestiile, cea cu ruperea versului al doilea încât să se poată face acolo o pauză, mă încântă, eu în mintea mea așa o citeam dar acum e și mai relevant pentru cel care citește. Iedera în jurul bucuriei...da, poate nu e destul de interesant, e cam direct și prea puțin sugestiv, dar nu am găsit altceva mai potrivit ca să pot păstra ideea. Dar o să mă gândesc acum că mi-ați sesizat.
Mulțumiri sincere!
0
@dragos-visanDVDragoș Vișan
Cu plăcerea lecturii. Mă bucur mult. Am văzut în Ardeal o iederă tunsă ce cucerise un gard și se făcuse tulpină groasă, cu răsuciri mereu tunse. Poate ceva mai concret. Ceva poate susține o iederă.
0
@nuta-craciunNCNuta Craciun
”îmbrățișează” parcă tot ce atinge, de aici am plecat. Eu îmi imaginez o bucurie, a mea, îmbrățișată de o iederă. Cam așa o gândeam, de parcă ”bucuria” ar avea și ea nevoie de o îmbrățișare. Iedera ar putea fi doar pretextul ca bucuria să persiste, să stea în picioare, parcă nu aș tunde-o, aș lăsa bucuria așa îmbrățișată. Zâmbesc pentru că nu știu cât se susține. :)
Uneori poate vedem doar ceea ce simțim și vrem să vedem, deși vă asigur că mă interesează cum văd ceilalți, de aceea înțeleg perfect ce îmi spuneți și simt că așa este, aveți dreptate. Doar o mai răsucesc eu puțin în minte.
0