Poezie
trenul cu îngeri la geam
1 min lectură·
Mediu
devii absentă și vrei să fii oricare alta dar nu tu
ai construit un zid între tine și lume
dragostea nu mai e casa ta cu pașii ei înceți
cu tăcerea ei înflorită
stai și te întrebi de care parte a zilei trăiești
fiecare ocolește moartea cum poate așa te scuzai
dar ea pândea la fiecare colț de stradă
ai învățat să stai mereu singură să mori zilnic
să revii dintre morți cu forțe și speranțe noi
dar nu să spui: rămâi în seara asta
cuvintele îți stau nemișcate
ca niște geamanduri în apele Stixului
unde sunt oare vremurile acelea când iubind
însemna să alergi desculță și fără teamă
pe gheața subțire a îndoielii
nu crezi în lucrurile care durează veșnic
ai obosit să-ți tot plimbi vârstele pe aceleași drumuri
vindecarea ta e o pasăre fără aripi
astepți trenul de după amiază la geam un înger
îți zâmbește în zgomotul tremurător al fricii
acel centimetru cub de cenuşă
din descendența lui Adam aprinde o scânteie
în oasele tale uluite de atâta căldură
003.102
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Nuta Craciun
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 172
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 23
- Actualizat
Cum sa citezi
Nuta Craciun. “trenul cu îngeri la geam.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/nuta-craciun/poezie/14163167/trenul-cu-ingeri-la-geamComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
