Poezie
prin ușa deschisă a clipei
1 min lectură·
Mediu
sunt o picătură dintr-o lacrimă neplânsă
prin iarba deasă a casei îmi umblă gândul
vertical cad umbrele peste tălpile mele
obosite de drum
la cine să reclam dragostea netrăită
care rămâne mereu afară din cuvinte
soarele se sinucide pentru a răsări din nou
din ciutura unei inimi care nu mai știe iubi
doar cântă de împrietenire cu pământul
gândul mi-e mai negru decât umbra
aș vrea să-l uit el crește mai înalt
mă apropii de un capăt de drum
simt cum mă respiră pământul
sunt doar o valiză umplută cu iarbă verde
ca să îmi amintesc de unde am plecat
001.086
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Nuta Craciun
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 100
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 15
- Actualizat
Cum sa citezi
Nuta Craciun. “prin ușa deschisă a clipei.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/nuta-craciun/poezie/14158494/prin-usa-deschisa-a-clipeiComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
