Poezie
să fugi din fața ploii când ești trist
1 min lectură·
Mediu
azi noapte am visat miei
mi-am amintit de copilăria în care singurii mei eroi
erau mama și tata
și mieii cu blănița lor de zapadă
din ultima amintire cu tata mi-a rămas
o lacrimă albă ce atârnă și acum de colțul ferestrei
mama și-a strâns atunci toată durerea într-un caier
din care torcea mereu până noaptea târziu
când murea cineva în sat mama se apropia de mort
și-i cânta tatei
știa că mortul o să-i ducă veștile iar tata nu-și va mai reproșa
că ne-a lăsat singuri în pragul acelei primăveri
apoi într-o noapte târziu mama s-a dus după tata
era senină și veselă afară ploaia răsturna cerul
peste gândurile mele cernite
dar ei nimic nu-i umbrea bucuria plecării
mi-a prins mâna și m-a privit cu o infinită dragoste
în ochii ei ploaia cânta încet o priceasnă
de mama îmi amintesc mereu la aceleași ore
când cerul își scutură tristețea pe fereastra mea
atunci mă ghemuiesc în mine strâng ploaia la piept
și-i fac loc între lacrimile mele
025.078
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Nuta Craciun
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 168
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 22
- Actualizat
Cum sa citezi
Nuta Craciun. “să fugi din fața ploii când ești trist .” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/nuta-craciun/poezie/14099510/sa-fugi-din-fata-ploii-cand-esti-tristComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
NCimpacarea cu ploaia e doar o fatata, mereu o sa plang impreuna cu ea pentru tot ce s-a intamplat sau nu s-a intamplat in lumea mea...
ma bucura semnul tau luminos, multumesc mult, Cristina!
ma bucura semnul tau luminos, multumesc mult, Cristina!
0
ai tors firul poveștii și l-ai împletit cu aceste trăiri firești păstrate ca amintiri.
mi-a plăcut acest soi de împăcare chiar și cu ploaia, care este acceptată oarecum pe final. și uite că din această simplitate se poate naște poezia.
te felicit pentru ce ai așternut aici. cu prietenie, bia