Poezie
îmi duc viața de mână până în cuvânt
1 min lectură·
Mediu
anii au trecut rostogolindu-se
ca roata unei căruțe pe un drum de țară
le-am pierdut numărătoarea
nu mai păstrez în memorie
decât lacrimile acelei zile de toamnă
când ai plecat si m-ai lăsat singură
cu moartea mea
la fereastră printre mușcate atârnă amintirile
le imbrac în grabă pe pielea goală
toate nopțile se contopesc în una singură
lungă cât brațul unei ghilotine
casele se prind prin fumul lor de cer
partea adormită din mine împletește ciorapi de lână
cealaltă se mută la capătul străzii
cântă de teamă să nu se prefacă
iar în lacrimă visul
și să doară
un zgomot de farfurii sparte scutură trandafirii
002.252
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Nuta Craciun
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 105
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 18
- Actualizat
Cum sa citezi
Nuta Craciun. “îmi duc viața de mână până în cuvânt.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/nuta-craciun/poezie/14098555/imi-duc-viata-de-mana-pana-in-cuvantComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.