Nour Deleanu

iar ne intalnim, domnule piatra albastra, (sper sa nu te superi pentru apelativ, ma corectez totusi...) pardon, domnule lapislazuli (hai ca nu te ironizez, voiam sa adopt un ton familiar), n-am nimic cu tine, crede-ma.
bun, aici se pare ca este ceva destul de misterios. eu cu logica mea (cam de ora tirzie) incerc sa descilcesc taina acestor versuri.

avem asa:
\"De exemplu el, incercand
sa-i ghiceasca gandul celuilalt el, \"

poate ma insel eu dar e o inconcordanta gramaticala, probabil voiai sa spui ca:

el, incercind sa ghiceasca gindul celuilalt el

sau:

el, incercind sa-i ghiceasca gandul (ciuva)
celuilalt el (alta idee) (spre ex. i se intampla ceva, o actiune) - ma insel sau ba?

(eu cred ca prima varianta ar fi mai aproape de ceea ce doresti sa spui.)

\"care se uita la ea
ce vorbeste cu cealalta ea\"

(as fi folosit in loc de \"ce\", \"care\", oricum e optiunea ta) inteleg din primele patru versuri ca exista un el care incearca sa ghiceasca gindul celuilalt el (din el, probabil) sau din afara, nu stim inca, si acest el (al doilea) se uita la ea care vorbeste cu ea (sine, probabil, nu e foarte clar)

in urmatoarele 4, ea isi asculta sinele (cealalta ea)imaginindusi-l pe el (el barbatul sau el-sinele lui?) in lipsa altui el (la fel, in lipsa unui barbat sau a unui sine ori gand de barbat, ma rog...) si a oricarei ea. adica ea imaginindu-se cu el doar ei doi, fara alt el si fara alta ea, adica fara sinele lor ori fara alte perechi potentiale, in afara relatiei lor de el si ea? - nu e foarte clar, de aceea insist.
finalul, chiar e incurcat.
care e celalalt el (el sau un altul)? care il priveste in geam si cine o mai fi cealalta ea, indiferenta citindu-si ziarul?


de unde, domnule \"sah etern\"? care este puntea de legatura? ce are aici sahul? si etern?



pentru mine este o ceata totala acest text. daca voi intelege ce ai vrut sa spui, atunci ti-as putea sugera si ce sa faci ca sa asiguri comprehensiunea (poate, poate nu voi reusi, sau poate sunt eu mai greu de cap la ora asta)






asa e, domnule?
m-am chinuit sa-ti inteleg poezia, cred ca merit un raspuns.

s-au mai vazut cazuri de moarte clinica, dar sa o pui asa in cuvintele cu iz rural unul sub altul suna mai mult a banc, sec totusi, pentru ca n-are final cu poanta. nu prea e poezie...

e poezia unei stari virtuale. e alungita la un moment dat, din cauza prezumptivitatii, pierde in expresie, acolo unde incerci sa o lungesti prin repetitie. cred ca dupa ce vei reveni asupra ei, o vei ajusta. altfel, imi place cum scrii.

incepe cu oximoroane, creind o forta pagana, continua scazind, insa prefer ultima parte. prima e parca prea dura. oricum, e o poezie interesanta.

descriere simplista.

am citit si cealalta, care nu prea poate fi trecuta ca poezie, aceasta, e usurel mai sus decat cealalta, insa nu prea spui nimic nici aici. singurul lucru care se intelege este ca notezi in jurnal descrierile respective, versul repetat, chiar daca are puncte de suspensie nu isi are rostul, iar ultimul vers este interesant, dar nu in acest context. e din alt film.

mi-a placut imaginea ta peste seara, comparatia cu \"timpul\"(Cronos) si faptul ca inveti ziua sa moara in acel amurg rosu. prima si ultima mi-au placut. ultima e putin mai incarcata insa surprinde frumos talpile de pe pamant cu esentele de treceri, apoi mi te-am imaginat lung pana la lunele seceri, uneltele care recolta in tine timpul. e o imagine originala in ultima strofa.

eu nu ma uit la explicatii (comentarii), dar e tare eliptica. \"Pacat!\" -numai tu stii de ce. eu nu pot sti.

da, asa sunt multi in ziua de azi. eu nu cred ca ca as putea sa proactic o astfel de meserie. insistenta si agsare. dar, isi castiga si ei existenta cumva.
asadar Nic, acum inteleg, tu esti cu editoriale. bun, mai asteptam!
(un micut \"i\" la copiii)
si ma bucur ca m-ai citit!

foarte frumoasa ultima strofa!!!

toata poezia transmite starea din titlu, are un ritm si o rima foarte bune. mi-a placut foarte mult desi e tare trista. un singurel vers mi s-a parut mai usurel \"Nu-i doar un vis, e chiar realitate\", in rest sunt inedit construite.

observ tare multa tristete pe pagina de astazi, mai ca-mi vine si mie sa ma melancolesc. fara gluma.

se termina trist. dar toata poezia e un amalgam de stari si imagini. parca vedeam ridicindu-se din apa coroana unui copac, cu pesti agatati in crengile-i uscate (am mai citit undeva, nu stiu exact unde). ai o simbolistica proprie, ma gandeam la urma unui ciine, poate fi perceput ca prieten al omului, prieten adevarat, linistea somnului a visului. pasarea aceea m-a intristat de-a dreptul. dar e idee in ceea ce spui si mi-a placut per ansamblu poezia. buna, zic.

din poeziile scurte, picturale, pe care le-am citit azi, aceasta mi-a placut parca, cel mai mult.
cred ca da, ar fi raspunsul unui cititor.
(uf, azi am fost tare ingaduitor - nu cu tine!)

unde dragoste nu e...
nu, nu trebuie sa stai cu mina intinsa pentru a cersi, ci pentru a darui.

un singur lucru te intreb. de ce nu folosesti cratima?

extrem de scurta pentru un astfel de titlu pretentios. e o stare, o iopstaza, insa prea putin, indraznesc eu sa-ti spun. dupa parerea mea serile metafizice ar trebui sa se deduca din text, aceasta sintagma fiind eventual titlul acestui gand. iar titlul pe care l-ai ales, ar putea fi chiar un vers conclusiv. hm?

ipostaza picturala. maslinii la lumina lunii au frunze argintii.
de ce se naruieste olimpul viselor? si de ce ramane doar umbra? de ce pleaca ea?

este pasionala, draga cimin, dar e adevarata. sincera. si de aceea place. eu nici nu ma mai straduiesc sa-i caut chichite, ca mi-a placut asa, respirata dintr-una.

mda, interesanta idee si titlul mi se pare sugestiv. cuminte, frugala.

ritmul poeziei se impiedica putin
de la \"si susurul\", parca nu merge acel \"si\", uite:
iar...
cand...
si...
si...
si...

ce nu-mi mai place e \"cu inimile aurii\", nu metafora, ci faptul ca rupe ritmul.
finalul-parca lipseste ceva.

uite, te sicai, din nou

de la \"sorbind\" mi se pare putin prea lungit pentru ca apari apoi cu un verb tot la gerunziu \"parasind\". Nu, pana la \"damigenelor cu visinata\" mi se pare ok, dar faptul ca incepi tut cu un gerunziu da senzatia ca vrei sa lipesti acolo o stare, sa o prelungesti. daca incepeai cu alta stare, adica sa finalizezi strofa astfel incat sa nu aiba leg. cu versurile anterioare, (o rupere de idee) s-ar fi potrivit (dupa parerea mea). sper ca m-am exprimat destul de explicit, (nu stiu daca intelegi ce am vrut sa zic)
De la \"parasind\" mi se pare putin alungita ideea versurilor anterioare.
In rest e ok, dupa mine, o usoara tendinta de aceeasi \"alungire\", (insa nu deranjeaza) in penultimul grup de versuri,(muscandu-si si mustind) acelasi tip de vb.dar aici nu deranjeaza, zic. Poate ma insel eu, imi dau si eu cu parerea ca tot cititoru\'. Ca dealtfel mi-a placut si de aceea am comentat.