Sus, in inima de munte,
De cand timpul a-nceput,
Un puternic izvor curge
Si se-mprastie-n tinut.
Mai la vale, apa-i mare
Si tot creste zi de zi,
Iar cand vine si-o ninsoare
Numai peste sa nu
Ritmic,
Intunericul se strange
Ca un animal incordat
Si se arunca
Sa-mi sfasie ceasul.
(Dar) niciodata nu-l atinge
Caci este aruncat brutal,
Imprastiat
De un alt sonor prezent.
Neputincios
Intr-un dans copil,
doua lacrimi
isi impletesc tainele
bucurandu-se
de regasirea lor
prin uitare.
Doua lacrimi nesterse
se oglindesc umed
si se mira
de frumusetea
Cand un om moare,
trupul lui se transforma in pamant,
iar gandurile devin fire de nisip
pe care vantul le arunca in mare.
Val dupa val
apa le aduce la mal.
Intr-o multime de idei,
doua maini
Din nou ne-am intalnit,
Dar timpu-acum mi-e neted
Si jucaus imi da tarcoale
Cu unduiri coboratoare
Ce alterneaza in urcare.
Si mi-a vorbit:
"Te uiti in jos
Crezand ca sus
E doar ce vezi
Am fost la Creator sa-l cert
De viata.
Dar el mi-a aratat
Un grafic al iubirii-n timp
Intr-un cerc de ata
Pe care l-a intins sub ochii mei.
Si dintr-un cerc inchis, sfarsit,
Il trage
In lemn tacerea-i sparta
De osul ascutit
Ce am trantit.
O carie a mancat
Si a tocat
Mana moarta
Ce-n pieptu-i am infipt.
Incerc sa scriu,
Dar neputincios,
Nu se apara lemnul
Zgariat de-al
Drumul prin campia arsa
Mi se desface-n fata
Fugind sa se ascunda
Sub pamant.
Cu radacinile in vant
Copacii-si ard singuratatea,
Si-un camp de maci,
Prea prafuit,
Isi plange cenusie
Afara-i vant si peste camp
Se plimba o stafie
Si greu se misca, cenusie,
O spionez si ea nu stie.
Fantoma a platit prea scump
Iesirea din infern
Si-acuma, rupta din etern
Se plimba peste
Stau drept,
Si lung ma uita zarea
Si te astept
Sa-mi spui de ce te-astept,
De ce nu merg
Pe gandul drept
Ce se opreste in uitarea
Neputincioasa.
E prea tarziu ca sa mai sterg
Urma
Orasul moare sub beton
Si soarele se stinge
Inlocuit de-un monoton
Si defazat neon.
La un sicriu de lemn visez
Caci corpul meu atinge
Numai ciment.
De la etaj, ramas fara de
Primeste-mi floarea, si-mpreuna vom iubi
Cum luna se-nalta si ne ascunde-n noapte,
Uitand ca timpul trece vom fi iar doi copii,
Si numai inserarea va sti-ale noastre soapte.
In palida lumina
Insangerata, strivita de asfalt
Se ofileste floarea ce ti-am dat.
Inlacrimta, oprita chiar in salt
Se stinge iubirea ce-am visat.
Indurerata, lovita cand batea mai cald
Se linisteste inima ce-a
Te-am asteptat, tu n-ai venit...
In liniste ce doare
Aprinse lacrimi pe obraz
Mahni-vor alta floare.
Eu te-am iubit, tu nu m-ai vrut...
In liniste amara
Se zbat in sufletul meu mut
Dorinte
Rece, moarte, odihnit
Simt c-alunec spre sfarsit,
Nevazut si nesimtit,
Neclintit si nedorit.
Rece, vechi si aspru...
Rece e otel albastru,
Este cerul far-de astru,
Inrobit, sub fier,
In ochi grabit se strange lumina din odaie
Si-aduce noua veste tot aerul ce=l taie.
Nimic nu se castiga, caci pierderi nu exista,
Lumina ce dispare in tot ce faci persista.
Cand
Rosu-ti arde lumina ochilor
Ce curge cu furie
Peste tot ce moare.
Tu vezi tot, fiindca toti mor
Cand in liniste le torni fiere
In tot ce devine apasare.
O poveste veche devine legenda,
O
Ziua-n amiaza mare
Se-aude un strigat
De ajutor,
Si se opreste fiecare:
\"Va rog! Nu ma lasati
Sa mor.\"
\"Vai lume,lume,lume
Ce mi-este dat sa vad!
Un om,
Pe care nu-l cunosc pe
Sunt tanar;
Prin vene-mi curge nectarul dulce, foc nestins - e viata!
Am zis ca pot si m-am intins
Spre cer... Am reusit si l-am atins
Era-mprejur, il respiram,
Fiorul dornic il simteam
Fericirea nu i se arata celui care o cauta ci celui care o vrea.
Cel care o cauta spune ca cel care o vrea nu a dobandit-o, deoarece nu stie ce este.
Cel care o vrea o primeste si il lasa pe cel
Daca-as putea sa-exprim durerea
Ce glasul trupului cuprinde
In zori de zi cu mangaierea
As risipi ce-n suflet prinde.
De nu-ntelegi, sau ti-e povara
Un gand mai lung e truda mintii,
Si cand
Curgi lumina pe-a mea foaie,
Te prelingi pe drum stiut,
Picatura de vapaie!
Numai tu-mi ti de urat.
Cu sfioasa unduire
Flacara-ti tresare vie
As dori sa-mi dai de stire,
Numai tu sti ce-o sa
Greu este intunericul noptii,
Cand singur pe umeri il porti
Precum titanul Atlas.
Si simti ca n-ai scapare
Si-ntregul trup te doare
Si-a mai trecut un ceas.
Greu e cand toata
NS