Mi-e dor de tine satul meu
mi-e dor să-mi colind codrii aiurea, să frământ în mâini pământu-negrit să gust frunzele când vuie pădurea, mi-e dor să mai fiu copil de mănar fericit. prin munții din varnița mi-e dor să
NVninel vrânceanuGanduri de departe de tara
La inceput de an am gandul mai bogat, Aici, departe de tara, am invatat sa iubesc cu adevarat; In toate e Domnul, de aceea am armonie, cu mine, cu voi simt mai multa fratie. Am curajul sa cred ca
NVninel vrânceanuAm rodit
iubire dintre dealuri verzi m-ai fericit pentru o viață, în suflet ai plantat livezi, azi fructele se tot răsfață. mi-ai picurat din ochii tăi rod de-mpreunare răsădit, un nou altoi din
NVninel vrânceanuSimțire
faci schimb de parfum cu florile câmpului, așternută ca sfânta mireasmă aluneci vie din epiderma pământului, iar peste văzduh o înalți vindecând cerul de rănile lutului; nu mai ai sprijin și
NVninel vrânceanuMuza la plăjă
O simplă apariție aduce străluciri de lumină; împrejur intuiție, simt acel răsfăț de felină, al buzelor freamăt tot trupul adulmecă locul, surâsul - un geamăt ațâță în privire tot
NVninel vrânceanuDilemă
S-a răsturnat sfințirea Din legile înălțării; S-a pus în corzi iubirea Prin tenta degradării; Ori trupul viu năvalnic Pătruns de-o adiere, A coborât mai tainic, Furând doar o
NVninel vrânceanuVino în versul meu,
vino, sărută-mă în suflet adâââânc dă-mi o hrană ce știu s-o mănânc, hrănește-mă și armonizeză-mi trupul, cu sufletul, și spritul, cu universul, cu infinitul...
NVninel vrânceanuPesimism agonic
atâta profunzime în repartiție, atâta atenție la umila-mi erudiție... atât de multă obiectivitate, atâta cultură din străinătate... sunt afectat de...păcătoșii mândriei, nu-mi regăsesc gândul pe
NVninel vrânceanuO rătăcire
Clipă a regretelor tardive, n-am vrut să te cunosc aici, am rătăcit în gânduri maladive scăpând din mână slove mici. Nu a ajuns în palme rațiunea, ci a coborât mai jos în vid și neîntâlnind
NVninel vrânceanuBalerinele
petrece toamna, vara îi dă târcoale, se-aleargă călcând de-avalma, se împacă în culoare, se-ntrec în două lumi... azi ninge auriu;
NVninel vrânceanuDestin
Pașii mei sunt dornici de cunoaștere și se așează astfel. Vor cuprinde alături, partea lor de destin; Tot mai apropiați, mângâie și gustă splendoarea ce ne-a fost dăruită. Faci parte din
NVninel vrânceanuÞie
am sufletul tulburat și gândurile răvășite, parcă o muză a plecat și nu mai am cuvinte. simt acea însingurare când cineva lipsește, lumina pierde din culoare și nu mai strălucește. sunt
NVninel vrânceanuO muză simplă, o simplă muză
Visele noastre vor să plutească Viețile ne sunt legate pe veci, Sufletele au iubirea firească Mai presus de păcate și legi; Pentru noi iubirea este esența, Acea contopire supremă, Nu este un
NVninel vrânceanuUn dar pentru Elena,
S Elena îți trimit un trandafir e floarea inimii, te-ar putea înțepa, te-aș putea răni... dar e mai aproape chiar și decât mine, prin parfumul lui vreu s-ajung la tine; are doar un
NVninel vrânceanuMotivație
astăzi nu scriu despre mine, și nici despre tine n-aș vrea ci doresc să citesc cu uimire toate cuvintele scrise de ea; sunt atât de dornic să știu cum poate ține inima-n palme, de unde își
NVninel vrânceanuNunuță
mi-e poftă de ciorba de cighir de leuștean tocat încet, de mirosul lui amestecat cu aburii de mămăligă în tuciuleț; mi-e dor să aud sunetul buciumului pe \"Muche\", să-i simt gustul de doage
NVninel vrânceanuDe ce intru pe agonia? Pentru că iubesc poezia!
Cu greu îmi adun gândurile, Îmi zâmbesc mereu rândurile Sufletul îmi este prea plin Revarsă al cuvintelor chin; Mă poartă de mână, orbește Către condeiul ce mă iubește Apoi direct aici, în
NVninel vrânceanuMurmur de iubire
Uneori și spațiul și timpul m-apasă, Mi-e teamă când mă bântuie un dor Și parcă viața mea-i prea tumultoasă Când încerc să redau al iubirii fior; Dar teama de dor nu vine din meine Și nici
NVninel vrânceanuIubirea ca dar
De Valentin și Dragobete Săruturile se înmulțesc se amplifică; E ziua fără de regrete Când sufletul vibrează, se tonifică... Să dăruim toată iubirea, tot sufletul Și dăruind aflăm ce-i
NVninel vrânceanuReacții omenești
Sunt reacții diverse la poeziile mele Unii surâd și...îmi fac bezele, Mulți îmi vorbesc cu lacrimi în ochi, Alții mă privesc și îmi zic de deochi, Sunt mulți pe care îi știu, ei mă cunosc, Dar
NVninel vrânceanuSfintei Elena
Ce mult am iubit o Sfântă Elenă, Cu ochi luminoși, cu trup de sirenă Cu buze aprinse de focul dorinței, Gesturi provocând motivul căinței; Ce mult am iubit-o, ce mult m-a iubit, Nicicând n-am
NVninel vrânceanu