Nicolae Tudor

Imi face plăcere să te regăsesc întoarsă Acasă fremătând într- ale scrisului.
Realitățile sufletului tău și-au găsit expresie plină de noblețe și de astă dată.
Velocitatea cuvântului trasează în cheie proprie o linie de demarcație-fără să îngrădească- între Eu și lume.
Si obtine un efect maxim cu o mare economie de mijloace de expresie.
Foile tale de maturitate devin parcă un ierbar al iluziei.

PARODIA (din memorie)

Floare-naltă, floare neagră
Nu ți-am spus fă, că-mi ești dragă?
C-o să fur din cer cinci stele
Să-ți fac salbă și mărgele
Si mă lăudam că eu
Il caftesc pă Dumnezeu
De s-o pune-n drumul meu ?
Nu-mi spuneai tu, știu, ca azi,
Când săream peste-un pârleaz
Că de drag ce îți sunt eu
O să mori de gâtul meu ?
Si-a venit un ...barbugiu,
Of, un fante de gagiu
Din obor sau mai de sus
Te-a chemat și tu... te-ai dus !
Si-ncă n-ar fi fost nimic
Dacă nu mi-ai fi manglit
Punga mea cu bani fișic
Stăteam noaptea amândoi
Bibilică, bibiloi…
Ningea luna peste noi
Boarfo, nu ți-a fost șucar
Să bagi mâna-n buzunar
Cum putut-ai să te-nduri
Să mă-nșeli și să mă furi,
C-am spoit un an tingiri
Pe la fețele subțiri
Si-am trăit prin mahala
Doar cu praz și ciulama
Ca să-ți cumpăr țâe, țâe
Rochie de cununie
Să-îi fac degetu-nflorat
C-o piatră de matostat
Si tu, uite cum te țâi
De cuvântul ăl dintâi,
Bine dragă, îți mersi !
Să mă-nșele o...lălâie !
Da’ și eu fusei tămâie,
Că puteam și eu încai
Să fiu craiul ăl mai crai
Si să huzurez ca-n rai !
Da’ acu am rămas bleg,
Amărât și plin de jeg
Ca nărozii ăi mai mari
Nici gagică, nici...biștari !

1-
2-
3\"Sunt vested, doamna\"

Imi placea neexplicata.
Multumesc .

Fătuca dumitale e născută din « fulger pe-o floare » și « praf sticlos de rouă ».
Praful rouei e ceva pur- născut din dragostea adevărată a lui tătâne-su.
Ce-ar putea însemna ’’fulger pe-o floare- din ce-o fi rămas din fulger?”
Când spui fulger, spui deja prăpăd. Cum ar putea supraviețui Floarea unui Fulger astfel ca ea să poată renaște pentru a fi fulgerată iar pe lună plină ? E vorba, firește, de ceva dumnezeesc.
Și cum clocotește Lotrul din lăuntru, cum arde și miroase așa... dintr-o parte!
Și cum se stinge –ncetișor luna plină, adormită-n cântecele slobozite pe râu...
« Haide, haide fată-spune un cantec-/naștete-te odată,/ să te-aștept eu nu mai pot./ Haide, haide fată, naște-te odată/ să nu fiu bătrân de tot... »

Este o bucurie sa citesti aceasta pagina. Sunt convins ca parodiile sunt foarte frumoase-doar s-a ridicat manusa, nu?.
Felicitari tuturor concurentilor. S-a spart gheata reusitei concursurilor.
Parerea mea este ca nu trebuie sa voteze concurentii-din bun simt.
Votul sa fie sec, fara comentarii.
Pagina cu votarea sa fie pe prima pagina a site-ului.
Votantii sa desemneze o singura data, o singura parodie.
Barbatilor- vitejilor, daca a concurat cine ma gandesc eu, concursul va fi castigat de singura femeie inscrisa la concurs!
semneaza: Mambo Siria

Domnule Caragea –(aveti un nume celebru) sa stiti ca sunt incantat ce cum scrieti. Parca e o parodie la concurcursul Radei. Primele doua strofe sunt superbe, dar din a treia nu inteleg ultimul vers(de la care asteptam spectacolul de incheiere, revereanta, in schimbul acestui final oarecum epigramistic). E posibil sa gresesc, este prima impresie. De-acum va voi citi permanent cu convingerea ca imi va placea.
V-am tastat numele la « cautare » si nu erati !

Am fost sa votez in ultimile 5 minute. Nu era nimeni la rand si pe lista mea am fost singurul care a semnat (din peste 30 de nume). Am privit masa plina cu lise raspandite si am observat 2-3 semnaturi pe foaie.. Prin calculul probabilitatilor cred ca s-a mers la vot sub 10 % din alegatori si alegerile sunt falsificate.
Sa se demonstreze aceasta ar trebui cateva echipe care sa ia la rand locuitorii dintr-o circumscriptie si sa numere stampilele aplicate pe buletine.
E bine pentru tara ca s-a acceptat constitutia, e un mic pas inainte.
Dae eu sunt tare scarbit. Scarba cu scarba, intr-o zi va da ceva ce numai Dumnezeu stie...

Aici sunt peste 5000 de creatori. Este o forta care depaseste orice inchipuire. Nu reusim sa ne citim intre noi- nu cred ca mai putem citi si altceva.
Ar trebui sa faceti revista intai pe site si sa testati valoarea ei.

Votez: Nu
- Nu am incredere in politicienii tarii, fiindca tot ei au facut constitutia si tot ei o schimba la presiune externa. Nu sunt convins pe deplin de valoarea ei.
- Este important sa spun nu, chiar fara sens, fiindca puterea oricum ma va asupri, ceea ce pare democratic, se pune in practica represiv prin regulile ce se stabilesc ulterior
- Ma deranjeaza propaganda care se face pentru votarea constitutiei si o definesc de trista amintire .
- Nu cred in corectitudinea votului deoarece nu se spune ca la fiecare urna va fi un om care este contra constitutiei.
-Va fi un absenteism mare si s-a prelungit votarea pe doua zile- cu o noapte intre ele
-Daca vor vota « da « o majoritate de patru milioane de oameni nu cred ca acestia reprezinta vointa poporului.. Neprezentarea la vota ar trebui sa insemne »nu » si nu abtinere. Si e logic, daca tot zic « nu » de ce sa mai ma deplasez pana acolo?
-Votul meu stiu ca nici nu va conta. Ceea ce trebuie sa se intample, oricum se va intampla.

Esuat, fac pasul spre lumea ta pentru jocul de cuvinte al urarii: \"la multi ani!\"
sa credem in ce ar putea sa fie: in dizgratia noastra, in visul pe care l-am dorit, in ce nu reusim sa gasim.
Fie fantezia focului

Ah, vis aprins de aici, de gust de aripi si de cerc dezosat
Ah vis peste otelul cuvantului si sfarcuri de trandafiri ingeresti- lipire de una cu alta, de cruciulite la gat, de nu mai ajungi in biblie, de nu ma lasa la licitatii de sfinti, de trenuri indelung asteptate, si masini, da , masini rosii sfidand amaginde cutite si greseli galbene de tot

am aterizat aici, probabil ...aroma de carne!
Am venit cu o fasie partial colorata si o lipesc unde arde poetica.
Am scris in gand-gandilului \"la multi ani!\"
Si vezi ce faci cu speranta mea, vezi!

la multi ani!

“Au...!” zicea E.T. si –si inrosea degetul si-l ducea la rana, iar rana re vindeca vazand cu ochii. Ce bun ar fi fost daca ar fi ramas si ar fi trecut cu degetul sau miraculos printre noi !. Te-ar fi vazut, Maria, si ar fi spus « Au ! » si ar fi alergat dupa tine .
L-ai vazut pe E.T. ? ..(Filmul de aseara.) Era un spiridus dintr-o alta lume, o moaca nu alta, si zicea intr-una : »hom, hom... »
La plecare i-a zis lui Elliot : « hai » iar acesta : » ramai », »Doare inima ! », « Si pe mine » !, « Raman ...aici » si i-a pus degetul pe frunte
Cred ca este important sa ramai undeva.
Daca esti prea departe razbate Brams. Iar daca esti si mai departe, te cheama sarutul.

« Adu-mi hainele, dragă, și ultima carte »- iată cu ce a plecat Poetul în lume.
...« voi vâna mulți îngeri, ce vrei »
Există o pictură în care un bărbat se luptă cu un înger- il obligă să-l ia în seamă, să-l vadă.
Ce să facă el cu îngerii, că nu-s de mâncare ?
...“aproape că nu se mai vede în cer, se duce vânătoarea, iar tu tot mai mă deschei la nasturii sentimentali din răputeri »- Ca întotdeauna femeia- (carnea !) - ne VREA pentru ale sale. Cea mai mare parte din EA n-a înțeles niciodată sufletul marilor spirite. Degeaba mai varsă apoi din răsputeri nasturi de lacrimi ! Poate că lacrimile varsate pentru noi sunt darurile cu care înfrumusețăm fiecare Cerurile !
Când îmbătrânești -fără nici o boală- nu mai ai putere pentru vânătoare, dar când ești în putere, vei fi “învinuit » dacă nu ai fost în stare. Viața este o permanentă « vânătoare » și rar ne putem permite tihna sentimentelor.
” Acum înțelege, s-a făcut noapte” –îi zice… Un fel de : am îmbătrânit, mi-a slăbit vederea, lasă-mă să caut îngerii, ca Don Quijote morile de vânt, lasă-mă să-mi îndeplinesc destinul..
Dar... există îngeri? Pot fi ei vânați ?
Poetul este obsedat de cuvântul « înger », îl bănuiește în toate, se luptă cu visele, cu închipuirile.
Cred că Ingerii sunt următoarele sale creații – “ultima carte”.

Daca chiar vreti sa faceti ceva bun renuntati la cenzura

la multi ani!

Iarasi un tablou.
Venele frumoase te indeamna parca sa le musti.
Intunericul care ingurgiteaza din placenta este o imagine trasnet, precum si diformii astia cu ombilicalul dupa ei. Doamne, ce existentiale !
Am totusi o observatie : scoate cuvantul « oameni » din poezie si vezi ce da. « Diformii » mi se par destul de sugestivi
Daca imi raspunzi la : tudorsnc@yahoo.com iti trimit atasat o imagine rara (in ton), din colectia mea pe care as fi vrut s-o daruiesc si saitului.

Draga Lili,
De sambata ma framanta poezia ta si mi-a fost greu sa ma hotarasc sa intervin. Poezia este extraordinara, este una dintre cele mai bune pe care le-am citit pe acest site.
Chiar daca te-a suparat interventia mea anterioara (altfel nu inteleg de m-ai parasit !), tin sa –mi spun parerea la acest « chori »- ce-o insemna !
Daca e o melodie, e grav , fiindca o melodie nu are voie sa inraiasca un om, ci sa-l faca mai bun.
Am zis « sa-l inraiasca », fiindca aceasta e problema.. Refuzi ingerii, refuzi neprihanirea.Si nu sunt suparat pe tine, fiindca un om are dreptul sa se inchida in lumea lui si sa-si faca ordine, fiindca pana la urma vibrarea ta este buna, « in cruce ». Altcineva ar fi scos cutitul la ingeri si ar fi facut macel. Dar tu doar le « trantesti » poarta in nas. Nu o sa uit niciodata gestul tau, Acesta ar cam fi nodul gordian al libertatii pe care o flutura multi. Inceputul nenorocirilor. M-ar durea sa intalnesc in evolutia ta rautati mai mari ca aceasta, Repet, ai avut acest drept.si l-ai folosit. Si stau si-mi amintesc rasaritul acela de soare pe care atat de frumos l-ai descris, si stii ceva ? ma-ntristez.. I-as tranti si eu lui poarta in nas, sa vedem ce-ar zice Lili cand l-o astepta maine dimineata ! Dar nu pot sa calc in picioare un suflet.
Crezi ca a meritat aceasta « dementa » sa devina forta si sa dea balans lumii poeziei, lumii noastre, ingerilor , neprihanirii?
Macar nu tranti poarta, inchide-o pe furis, asa cum fac multi cand vine preotul cu apa sfintita si busuioc, macar n-o tranti !
Sper sa apara acest comentariu si mai sper ca nu ma vei ura pentru ce-am spus .

Ce e cu tine, e ce nu mai scrii?
Mi-e dor de tine.