Nicolae N.Negulescu

Si, pentru a fi mai explicit, ma autocitez din cartea \"MARTURISIREA DE CREDINTA LITERARA\" (vol. II), aparuta la editura Carpathia Press, Bucuresti 2008, sub ingrijirea criticului literar Artur Silvestri (pag. 169 - 170);
\"Adevarata si inegalabila invatatura prin care am fost initiat ca scriitor - si nu numai, mi-a fost daruita intr-o Academie Cosmica, de unde izvoraste Lumina Iubirii Divine.
Acolo, in nemarginire, canta Ingerii Domnului \"din chinvale si din alaute\".
Si, tot de acolo, m-au proiectat pe o raza - inzestrat cu acel har, SENIORII IERARHIILOR, prin voia Tatalui, in templul matern al maicii mele nascatoare Tudora - Viorica.
Nu am iesit oricum, intru aceasta (a cata?) lume, ci guvernat de cifra sacra 7, a anului 1949:
\"\\ M-am nascut\\de sapte ori cate sapte\\intr-o grota\\cu Biserica in ferestre\\\" - cum marturiseam eu, mult mai tarziu, intr-un poem.
Asa a fost fratilor, adevarat spun. Intr-un demisol inchiriat, mi-au vazut bunicile - Ioana si Alexandra, pentru intaia oara, chipul.
Si in ferestre, se reflecta de peste drum, Duhul Bisericii cu hramul Sfantul Nicolae.
Nu ii e dat oricarui prunc sa creasca pe sunetele clopotelor...
In semnul crucii cardinale a dimenisunilor terestre - in perioada juna, am gravitat literar - sub Zodia Sagetatorului, in jurul constelatiilor astrale Stanesciene si Soresciene; dar, in timp, am avut si alte evolutii ciclice, polarizate de reflexele altor galaxii lirice universale, cum ar fi: Lorca, Seferis, Ungareti, Tagore.
De ce scriu? Din dorul de Eternitate si tot zidesc din cuvinte o Biserica, la altarul careia il slavesc pe Dumnezeul meu.
O voi lasa mostenire generatiilor viitoare, fiinca este vie mereu Biserica neamului.
Pentru cine scriu? Pentru toata creatia divina din care fac parte.\"
Totodata in revista \"Flacara\" din octombrie 2008, redactorul sef Mihail Galatanu, a prezentat la rubrica \"Oglinda cartilor\" astfel, ultima carte a subsemnatului: \"Autograf: N.N.Negulescu, Ochiul de foc. O carte de poezie, care mi-a parvenit prin bunavointa lui George Arion. Poetul se apleaca asupra siluetelor Seraphimilor si doarme in patul fulgerelor\". Pentru cine nu stie, celebrul scriitor George Arion, este directorul general al revistei \"Flacara\".

Cu acelasi respect,
N.N.Negulescu.

Distinsa doamna Ioana Geier,

Din nou, va transmit cordiale multumiri, pentru aprecierile adresate.
Desigur, spre motivarea spirituala a acestei adeziuni (in ce ma priveste metafizica), unde predomina exigenta adevarului, trebuie remarcat drumul poeziei autentice - in care nu este loc de idilizare searbada, ci de nu viguros suflu poetic, halou si iradiatie, exprimate intr-un limbaj special \"colorat\", liber si totusi sever, dens, incarcat si totusi exact, revelator, axat ca vechile texte crestine si indiene, pe forta de proliferare a cuvantului, si nu pe arhitectura logica a versului.
Numai de la acest nivel se fac delimitari in creatiile scriitorilor.
De aici, credinta in functia cognitiva si etica a artei, adica in capacitatea ei de a exprima potentat adevarurile prin limpezime si fermitate, necesare mersului spre plenitudinea umana.
De aici si credinta in valoarea revelatoare a cuvantului, de/venit sa exprime (si sa se exprime) la nivelul inaltelor dimensiuni si exigente ale operei de arta.
Niciodata faptele si \"trairile\" rutinare, seci, sterse, nu vor caracteriza valorificari estetice, si nici nu vor organiza artistic existente. Caci, putini exceleaza in \"alchimia\" decantarii si a distilarii energiilor, pentru a extrage esente...
In final, va rog, comunicati-mi cu exactitate locatia unde va pot trimite cartea promisa, pe urmatorul e-mail: n.negulescu@yahoo.com .

Cu profund respect,
N.N.Negulescu.

Multumiri cordiale, distinsa doamna Ioana Geier.
Receptarea corecta a poemului editat la reala sa dimensiune prin gratia sensibilitatii dvs. ma onoreaza.
Este un prilej fericit, dar si prielnic, pentru a va trimite in dar volumul V de poeme metafizice \"Ochiul de foc\" , aparut in cursul anului 2008, la editura \"Autograf\" din Craiova.
Va rog, transmiteti-mi adresa domniei voastre la urmatorul e-mail: n.negulescu@yahoo.com

Cu profund respect,
N.N.Negulescu.

Cordiale multumiri, frate Teodor. De retinut ar mai fi ca, dincolo de izbanzile noastre poetice de incununare, natura se sustrage eforturilor umane de cuprindere...
N.N.Negulescu

Reintors astazi dintr-o calatorie de documentare haristica de prin manastirile Turnu, Cozia si Ostrov, ctitorite pe meridianele binecuvantate ale tinuturilor Valcei, va rog sa primiti toata gratitudinea autorului pentru esentele opiniilor transmise la poemul editat.
N.N.Negulescu.

De unde se proiectează vederea vederii irisului tău spiritual...
Cu îmbrățișări, prieten drag, N.N.Negulescu.

“poezia inaltului” (Inaltului) este unica energie armonica a universurilor intr-o eterna vibratie de pura sacralitate, izvorata din Logosul Divin.
Ea nu are “alternative” de “urcare” sau “coborare”, deoarece emana fiintare din Tot in tot, sustinand creatia prin actul creatiei care este.
Receptata insa, in limitele mentalului uman – care inca nu a fost (in aceasta dimensiune) invrednicit cu vazutul nevazutului, ci numai cu variatiile intuitiei si perceptiei, poate fi reprezentata abstract printr-o pulsatie pendulatorie de urcare si coborare imaginativa.
Altfel stau totusi lucrurile, cand rostim sapiential, in stare de smerenie, contemplatie si invocatie (a Divinitatii) prin cuvant rugator (de rugaciune).
Atunci, Cu/vantul (adica, cu energia Duhului) omului dobandeste inaltare prin transcendenta.
Astfel, Cu/vantul este in rit/mie…
Despre “spatiul intelegerii” (ca spatiu al intelegerii umane, unde se cuvine sa reamintesc incontestabilele limite ale mentalului uman) zic:
“Intr-un spatiu al intelegerii… deseori foarte realitv” ne re/prezentam marginirea nemarginirii. Restul este peste putintele noastre (cu exceptia unor etaloane de initiati).
Cu admiratie, N.N.Negulescu.

Didero a dezvoltat urmatoarea teorie: “Intelegerea, in cazul ideal, nu exista decat ca intelegere de sine; pe de alta parte, contactul intre poezie si cititor, avand in vedere insuficienta limbajului pentru redarea exacta a semnificatiilor, nu tine de intelegere, ci de sugestia magica”.
La randul sau Hugo Friedrich rosteste: “Dar limbajul determina insusi procesul poetic, care se abandoneaza impulsurilor continute in limbaj. Se descopera posibilitatea ca un poem sa se nasca printr-un procedeu combinatoriu care opereaza cu elemente sonore si ritmice ale limbajului ca si cu niste formule magice. Din ele, nu din dispozitia tematica, va rezulta apoi sensul sau – un sens suspendat, nedefinit, al carui caracter enigmatic rezida mai putin in semnificatiile nucleelor lexicale decat in fortele lor sonore si in zonele lor semantice marginale. In poezia moderna, aceasta posibilitate devine practica dominta”.
Iata ce remarca Novalis: “Poezia se naste din impulsul limbajului care, determinat la randul sau de “tonul” anterior limbajului, arata calea pe care vor aparea continuturile; acestea nu mai sant considerate ca subsanta propriu-zisa a poemului, ci ca purtatoare ale puterilor sonore (ale “tonului”) si ale vibratiilor acesteora, superioare ca semnificatie”.
Tot reputatul prof. Hugo Friedrich, care a studiat filologie germanica si romanica, filozofie si istoria artei, ex-titular al Catedrei de filologie romanica a Universitatii din Freiburg im Breisgau, analizand “tehnica” lui Rimbaud, precizeaza: “Numai in doua locuri, expresiile sant legate intre ele prin particule cu functie articulatorie, de altfel complet lipsite de greutate. Tocmai aceasta evitare a mijloacelor de legatura ridica poemul deasupra poeziei curente, facand ca vorbirea sa sobra, fara eu, sa fie plina de mister: sobrietate magica”;
“Dimpotriva, izolarea confera grupurilor lexicale din aceste versuri libere o intensitate sporita, iar liniei tonale un paralelism apropiat de cel biblic”.
Sa revenim la “comentarea” poemului “Furor divinus”: “Eu insa sunt adeptul unui “fir rosu”, unei coloane vertebrale bine conturate in mintea ta, pe care se aseaza imaginile”.
Foarte bine, daca asta “cauti”. “Firul rosu” redefinit si “coloana vertebrala” vibreaza pe verticala in – si prin, ontosofia discursului poetic. Daca procesezi preferential insa o “disectie” in structura “morfologica” a poemului (in “intelesul”, neintelesului general) vei afla “scheletul” de rezistenta, urmarind evolutia emanatiei spirituale “materializata” ontogenetic si filogenetic. Haeckel accentua: “Ontogeneza reproduce Filogeneza – aceasta este legea biogenetica fundamentala”.
Intreb: este difuziunea (si deci reflectarea) energiei cosmice din Logosul Divin – in viziunea ta, o de/venire “materiala”? Consideri ca, aceasta energie sacra, ipostaziata treimic in: Lume gand, Lume imagine si Lume Cuvant – intru manifestarea terestra, unitara, dobandeste o alta pseudomonada “concreta” in spatierea ecranului tridimensional, uitandu-si izvoarele?
Cu adevarat, in mentalul meu (nu “in mintea ta” – cum te exprimi), mesajele daruite de Providenta nu au contur (care apartine Lumii formei) ci aureole sublime.
Cu alte cuvinte, Lumea vizibila este reflectarea Lumilor invizibile.
“Imaginile astfel nu ametesc (!?) – te confesezi, ci dau nuante si posibile interpretari”.
Jean Burgos, prof. la Universitatea din Savoia – unde preda poetica si poezia contemporana, sustine: “Poeticianul orientat, in esenta, trebuie sa inteleaga textul (actul poetic, as zice eu) nu in intreruperile, ci in trecerile lui si, deci, in situatia lui de lucru insufletit”.
Si: “Preocupat in acelasi timp de devenirea genetica a textului in care traieste si se traieste actualitatea poemului si de principiul atemporal in care sa surprinda coerenta si sa innoiasca modurile de intelegere a virtualitatilor lui, conditionand felurile de a salaslui intr-insul, poeticianul va trebui sa se intoarca iarasi spre epistemologia genetica, daca vrea sa iasa din impas”.
Asadar, “imaginile nu ametesc” cititorul; ele sunt parfumul inmuguririi treptate a unor simboluri…
Cu mult bine, N.N.Negulescu.

Ionica scumpa,

Constelate multumiri, N.N.Negulescu.

Spirit ales, îmbrățișări cordiale.
N.N.Negulescu.

Din Jean Burgos, citire:
- “ Oricat de multe precautii ne-am lua, cum sa speram sa regasim experienta primordiala a scriitorului, pentru a incerca s-o retraim in sanul operei, printr-un fel de identificare cu creatorul, asa cum ar vrea o anume critica tematica contemporana ? “
- “ Or, asa cum am aratat-o cu prisosinta, lucrurile se petrec cu totul altfel in cazul textului poetic, deoarece actualitatea sa este mai mult un punct de plecare decat un punct de sosire, iar procesele sale genetice nu dau seama de el decat intr-un mod cu totul nesatisfacator “
- “ Preocupat in acelasi timp de devenirea genetica a textului in care traieste si se traieste actualitatea poemului si de principiul atemporal in care sa ii surprinda coerenta si sa innoiasca modurile de intelegere a virtualitatilor lui, conditionand felurile de a salaslui intr-ansul, poeticianul va trebui sa se intoarca spre epistemologia genetica, daca vrea sa iasa din impas “
- “ Deci, oricat de circumscris ar fi prin locul scriiturii sale, spatiul textului nu este cu adevarat inchis; dimpotriva, el nu conteneste sa se deschida virtual, iar aceasta la infinit, spre organizari noi, concomitent in el si in afara lui “
- “ … sa se inteleaga textul nu in intreruperile, ci in trecerile lui si, deci, in situatia lui de lucru insufletit “.
Cu bine, N.N.Negulescu .

Dincolo de formele vizibile, dincolo de reprezentarea aparentelor, pulseaza sferele superioare.
Intr-o viziune a fuziunii supreme se ajunge prin revelatia care o destainuie.
Imbratisari, Ioana Matei - aristocrata a spiritului.
Cu aleasa consideratie, N.N.Negulescu .

\" paserei \" - cred ca de fapt e pasarii \" .
Zic: \" pasarii \" e in fapt si de fapt \" paserei \".
Sa lecturam din Nichita:
\" ... miaurla pe acoperisul albastru \" ( Fara titlu - Nichita Stanescu ).
\" ... mairlelo, mairlela
Miaurlelu uhuhei
serk hirihihu Aoleuiui \" ( Fara titlu - Nichita Stanescu )
\" ... si mortaciosi ei se dadeau la pescuit \" ( Curgeau la vale - Nichita Stanescu )
\" Invia cand am murit
de-oul galbenus galbit \" ( De o Inviere - Nichita Stanescu ).
Arta poetica e ... arta poetica .
Cu bine, N.N.Negulescu .

* \" ... din introducere nu prea am inteles mare lucru \" .
Nu ma mir, vorbind despre ezoterism, dar iti apreciez sinceritatea.
Poemul revela trairi de ordim spiritual.
* \" Fara suportul unui comentariu autorizat, intelegerea \" substantei \" acestui text metafizic nu e o sarcina usoara \" ( Zicea, despre o situatie asemanatoare, un nume sonor ).
* \" Gnoza il ridica pe om din aceasta conditie a beznei spirituale si dandu-i supremul desideratum - care este obiectul orcarei revelatii divine - o definite a sinelui, ii demonstreaza cu rigoare stiintifica suprematia legii morale \" ( un alt ganditor ).
* \" Cand o noua filozofie este oferita lumii, fiecare o primeste in mod diferit \".
\" Altii, descoperind ca ea contine lucruri noi pentru Ei nici nu le-au citit, nici nu le-au auzit mai inainte si pe care nu le-au conceput in propria lor minte, adopta o atitudine sceptica si se inchid in ei. Probabil ca ar simti ca extrem de nejustificata acuzatia ca atitudinea lor mentala este culmea automultumirii si intolerantei; totusi asa este cazul si, astfel, ei isi inchid spiritul la orice adevar posibil de a fi ascuns in ceea ce ei resping dintr-o data cu dispret. Aceste clase de cititori intorc spatele catre lumina \" ( \" Un Cuvant Pentru Intelept \" - dintr-un ganditor consacrat ).
* \" Cred ca ar trebui lasata afara dedicatia ( ... ) \".
In aceasta emisie energetica subtila, nu. Este o daruire initiatica, adresata LUI.
In adevar, Aida da semne ca este un spirit haric, promite o buna scriere, raspandeste o aroma de \" albastru de Voronet \" si primeste incurajarile autorului.
Cu stima, N.N.Negulescu .

Astfel, determinam esenta creatiei...
Multumuri, imbratisari. Felicitari cu prilejul rodniciei tale poetice, remarcata de distinsul meu prieten Ionut Caragea.
Prin tine, sentimente celeste, nasului meu Dakel Hissam din Raka, mare iubitor de poezie.
Al tau, N.N.Negulescu .

Ca urmare, implinirea actului creator a devenit mai limpede.
Cu admiratie, N.N.Negulescu .

De la radacina raului , iasa un ecou de fum , in cautarea identitatii ...
Nu prea am vreme sa-l ascult. Nu prea ma mira geamatul \"larvei \" nimicului, esuat pe taramul

\"plasmuirilor\" .
Dar , grav este , ca este - \"larva\" nimicului, si (de) formeaza un real.
Grav este ca , fragilul sindrom al nimicului , alimentat (si) de suflul zvarcolirii \"altora\" , vine

sperand prin antecedent (a ne reaminti, zadarnicia \"incercarii\" sale anterioare , cat si a

sustinatorului sau umbrit de anonimatul pseudonimului) sa \"dinamiteze\" o Litughie poetica.
In chinurile facerii - din presupusul pseudocomentariu , \"larva\" nimicului , \"are\" si o \"recuzita

lexicala\" (stereotipa, ruinata de timp) aparte (tipica simtomatologiei provincialiste delirante ) : \"o

poezie plina de clisee, in care contrastele sant slab gestionate. Incipitul este slab\" (... Bogdanovici

Andreea).
Mai mult , \"larva\" nimicului, \"urla\" si zgarie in mentalul lumii.
Iesita din focurile Tartarului , ea scoate pe nari emanatii urat-mirositoare , phiho-patologice , ca in

blestemul cuvantului , de / finit \"ne ducem dracului cu totii\" : \"/sfasie si alina (\"gandurile\")/in

aceasta camera unde miroase a balta si trupuri autopsiate/a tot felul de substante chimice , a

chimioterapia bunicului / care a murit de cancer si imi amintesc cat am suferit / \" / \"viata ar trebui

sa fie frumoasa / sa fie un orgasm dus pana 80 de ani /\" / \"unde ar trebui sa urlam de fericire si de

placere /\"
\"/si Dumnezeu locuieste undeva la mii de kilometrii lumina / in mormanul de carne frageda si virgina/\"
\"/si ne ducem dracului cu totii acolo unde nu mai e niciun viitor /\".
Spre exorcizarea \"larvei\" nimicului , propun un manunchi de lumini - texte : * \" Traim intr-o

civilizatie fara coloana vertebrala. Temelia ontologica a tariei omenesti s-a prabusit .

Postmodernitatea ne-a transformat in \"larve\" sau , \"cadavre astrale\" ; fiinte fantomatice pretinzand a

fi ceea ce nu sant .
Sira spinarii unifica trupul , combinand consistenta formei cu intensitatea energiei .
O coloana vertebrala bolnava priveaza trupul de ritmurile sale vitale transformandu-l intr-o fiinta -

obiect (anchilozatul, paraliticul) sau , dimpotriva , agita in mod haotic componentele sale ritmice.
In acest caz, trupul arde in delirul senzatiilor , se dezintegreaza in valtoarea confuziei (nebunul) \" .

(Ovidiu Hurduzeu) .
* \"Frumosul este o deschidere spre infinit\".
\"... cuvantul insusi este creator de adevar. O data ce afirmi , de exemplu ,ca poezia este trimitere a

unui mesaj inspre o tinta transcendenta , ea chiar aceasta este - sau devine \" (Caius Traian Dragomir).
* \"Teoria constructiei operei literare , teoria continutului si a formei , reprezinta una dintre cele

mai complicate si mai putin elucidate probleme ale esticii noastre si ale stiintei literaturii ;

conceptiile raspandite cu privire la aceasta chestiune nu reflecta , dupa opinia noastra , raporturile

reale dintre diferitele laturi ale operei literare si nu permit elaborarea unor principii corecte de

analiza a ei \" (Vinogradov).
* \"Modul de existenta al operei literare a devenit relativ recent obiect de analiza teoretica detaliata.

Opinii mai vechi pe aceasta tema apar in compendiile de estetica sau poetica numai marginal si indirect

, cu ocazia raspunsurilor la intrebarea ce este arta sau poezia \" (Henryk Markiewicz).
* \"Aceasta ascensiune initiatica traverseaza un labirint de incercari . Gratia lui Dumnezeu invaluie

aceasta miscare pentru a ajunge la iluminare . Aceasta este descrisa , cand sub aspectul ei ganostic de

cunoastere , cand sub aspectul ei entropic de iubire , cele doua convergand spre uniunea cea mai intima

cu Dumnezeu \" (Jean Chevalier)
* \"Astfel ca cu cat inteleptul - eliberat de iluziile cunoasterii sensibile , inainteaza in cautarea lui

Unul-Adevar cu atat simte crescand in el bucuria inefabila , placerea absoluta care rezulta din

contemplarea perfectiunii si frumusetii Fiintei necesare \" ( Wadjib al-Wudjud).
* \"Cand spunem \"cer\" , ii gandim si pe ceilalti Trei la olalta cu el , dar nu meditam la unitatea celor

Patru . Aceasta unitate a lor noi o numim tetrada (das Geviert)\"
\"Muritorii locuiesc in masura in care primesc cerul ca cer .
Muritorii locuiesc in masura in care ii asteapta pe divini ca divini\".
\"...in masura in care o opera nu aduna la olalta cerul ca cer , pamantul ca pamant , muritorii ca

muritori si divinii ca divini este orice altceva numai o opera de arta nu\".
* \"Originea este provenienta esentei in care se implineste fiinta unei fiintari .\"
* \"Cine are intr-adevar stiinta fiintarii stie ce vrea cand se afla in cuprinsul fiintarii.\"
* \"In producerea operei rezida aceasta ofranda a \"faptului ca ea este \".
* \"O alta modalitate in care adevarul ajunge sa straluceasca este apropierea a ceea ce nu este nici

decum o fiintare , ci supreama fiinta a fiintarii . O alta modalitate de intemeiere a adevarului este

sacrificiul esential.\"
* \"O alta modalitate de devenire a adevarului este interogatia proprie gandirii , care - ca gandire a

Fiintei - o denumeste pe aceasta in demnitatea ei de a fi interogata.\"
* \"Cand , in masura in care o stiinta , trecand dincolo de ceea ce este corect , ajunge la un adevar ,

adica la dezvaluirea esentiala a fiintarii ca atare , ea este filozofie . \"
* \"Instalarea adevarului in opera este producerea unei fiintari care pana atunci n-a existat niciodata

si care nici nu va mai aparea vreodata \"
* \"Acolo unde producerea aduce in mod expres deschiderea fiintarii , adica adevarul , ceea ce este

produs este opera . O asemenea producere este creatia \".
* \"Este vorba deci de a cobora la sensul originar al cuvintelor , la locul in care limba \"inca mai

vorbeste\".Coborarea la sensul originar al cuvantului ca o varianta a \"ascultarii\".
* \"Orice etimologie devine un joc gratuit si lipsit de sens cu cuvintele , atunci cand spiritul de limba

al limbii ramane necunoscut , adica atunci cand esenta fiintei si a adevarului , din launtrul carora

limba vorbeste , ramane necunoscuta .
Pericolul etimologiei nu rezida in etimologia insasi , ci in putinatatea spirituala a celor care o

practica sau , ceea ce aici inseamna acelasi lucru , a celor care o contesta \" (Martin Heidegger).
* \"Nu exista poezie anterioara verbului in act . Nu exista realitate anterioara imaginii literare \"

(Jean Burgos).
Mai pre limba confuza a \"larvei\" nimicului - de-o schioapa , devenita peste noapte \"critic elitist\" , cu

aliura de balon suprasaturat in aerele rasfatului , ii recomand - spre binele personal , o terapie a

dezumflarii.
Pe de alta parte , rubrica \"comentariile membrilor \", este menita , probabil , dialogurilor pertinente .
Intr-un cadru spiritual a schimburilor de idei , nu sant admise infirmitati morale .
N.N.Negulescu

* \"a/ne/fi, a/ne/fi\", ce..?
\"nor/is\"...
* \"spunand parerea\"
* \"as oputea\"
* \"o maere\"
O limbistica otravita (caci, nu intra in puritatea lingvistica!)
Dramatic.

Mult prea tanara fiica a Necunoscutului, fragezimea \" cutezantei \" tale mentale este sortita esecului...
Asa incat, iti recomand ( cu o anume clementa ) sa eviti ( timp de cateva vieti terestre ) privitul marilor inaltimi.
Astfel, risti o dezintegrare spirituala iremediabila.
Cel putin, deocamdata, mergi cu pasi marunti printr-o pepiniera de cenaclu ( vreau sa zic, pana la \" coacere \" ; pana iti vor \" creste aripile \" ).
Pentru \" iluminarea \" ta, afla ca, maestrul caruia te-ai adresat emfazat, are o viata literara gravata in carti; dar a si scos din incubatoare nume rezonante, pe care le-a debutat.
Cu bine, N.N.Negulescu.

Cu \" toate Lumile \" ( dimensiunile metafizice ) / intr-un ochi / neadormit ( ochiul Spiritului ) / pus deasupra / puntilor de saruturi ( a iubirii nemarginite , ca emanatie a energiilor divine ) / sa cunune ( actul sacral ) / horele apelor ( al apelor primordiale, lustrale, care prufica si boteaza intreaga vesnicie a Universului ) , nu se \" cade \" in formele uzurii teresre ( cu atat mai grava ar fi o \" cadere \" in - si prin , Cuvant ) .
Intr-o lacrima e un Om .
Intr-un strop de apa e un Cer .
Intr-o \" hora a apelor \" ( primordiale ) sunt noua Ceruri .
Intre o intelegere ezoterica si o intelegere exoterica este o mare diferenta .
Cu aleasa consideratie si multumiri , N.N.Negulescu.