Poezie
scarpin durerea
1 min lectură·
Mediu
scarpin durerea
în rugina-ncrustată pe cer
și spinarea mi-o întind ca o toamnă – smulsă din lacrima ta
dessolzire-n tristețe
cu petale din stâncile inimii mele
bronzează cu iarbă coastele tale
înfipte-n plămânul meu
colțuri de zâmbet
cu noaptea punctată de stele înțeapă
ca stropii acizi în ochii loviți(sparți) de prima daltă a lumiinii
pietrele de pe soare crapă încet
ca pleopa de zori în zi –
poleire a lucrurilor mâncate de întuneric
o radieră trece pe foaia de care-mi lipisem orizontul privirii
aceleași palme la ochii mei
același joc
însă doar degete din măduvă de os
crepusculară sevă eliberată de fosforescența cărnii
căci de setea orbitelor mele carnea spațiului o lăsai devorată
pulsul pașilor de lumină
strâns de subsuorii viselor mele
(se zbătea se zbătea aruncând penele),
iar eu le srângeam cu buciumul mării mele
până când mi-am facut aripi în ceafă
și glezne de puf pe tâmple
dacă însăși căutarea e piele
pe barca ta de piept
atunci inima mea rătăcește în barcă eu
002.205
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Nicolae Gavrilița
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 166
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 28
- Actualizat
Cum sa citezi
Nicolae Gavrilița. “scarpin durerea.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/nicolae-gavrilita/poezie/1802080/scarpin-durereaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.