Jurnal
Dezamăgire
1 min lectură·
Mediu
Dezamăgire
Spunea o oarecare personalitate ecleziastică, având preocupări literare, subalternilor. Dacă mă mai lăudați vă dau afară pe toți! Prefer să fiu desființat de critică nu să fiu mângâiat pe creștet de subalterni. Iată o atitudine demnă de admirat.Eu ce fac, deși nu sunt o personalitate? Uneori îmi exprim părerea despre unele compuneri cu pretenții de capodopere pe un site literar. Tocmai mă bucuram că intrasem în dialog cu un editor pe care îl lăudam că a făcut un real progres când a acceptat să poarte o discuție cu subsemnatul despre o compunere a Domniei Sale fără valoare literară, credeam eu. Îi spuneam printre altele că textul nu conține metafore ci este doar un autodicteu. Mai adăugam că ar trebui să se mai documenteze despre torționarul în lagăr, epitet pe care mi-l lipise pe frunte. Gândeam că am de a face cu un bărbat, dar ce afăcut Domnia Sa? S-a ascuns după cireș, mai precis în spatele poziției pe care o ocupă pe site, aceea de editor, nu mi-a publicat replica. E bine și așa, m-a făcut să zâmbesc.
0110
0
Dar să revin. V-ați convins că vi s-a scăzut nivelul pentru că eu m-aş fi simțit lezat de critica dumneavoastră constructivă, de fapt o invitație la dialog, spuneți dumneavoastră. Fals. În primul rând spuneți că poemul meu ar fi o "compunere cu pretenții de capodopere pe un site literar". Dumneavoastră faceți distincția între un text introspectiv şi o "compunere", sau pur şi simplu tot ce se scrie e o compunere, ca la seralul unde nu le dați notă de trecere elevilor care v-au trecut prin mână? Unde sunt pretențiile stimate domn? Mi-am autoevidențiat eu textul? Am spus eu undeva că aş fi scris o capodoperă? Nici vorbă. Poate însă erați mai aproape de adevăr dacă vă luați de cei care, înaintea dumneavoastră, mi-au comentat pozitiv poemul. Ce ziceți de asta? După care îmi comunicați rigorile dumneavoastră estetice: un text fără metafore nu e literar. Paf! Nu că al meu nu le-ar fi avut, dar cum nu perpetuez epitetul ornant, v-am încurcat. Vinea, Apollinaire, Foarță, dadaiştii toți şi suprarealiştii nu au valoare literară pentru că îmbrăťişează o formă de dicteu. Felicitări domnule, v-ați revendicat locul în rândul celorlalți care şi-au pierdut vremea prin şcoli, citind şi asumându-şi rigori literare.
Şi nu în ultimul rând ma acuzați că nu sunt bărbat şi că m-aş ascunde după cireş. Adevārat, aici nu sunt bărbat, sunt editor, decât editor, cum se mai spune la seral, iar această funcție nu presupune incidențe ale psihoterapiei. Rolul meu nu este de a dialoga cu dumneavoastră, de parcā aṣ̌ fi avut cu cine dialoga, cu cineva care îmi analizează un text literar în baza existenței şi a cutumelor sale cotidiene... Dacă vreți însă o interacțiune cu un bărbat, uite, mă ofer să vă pocnesc prin gangurile întunecoase ale poezie.ro, pe aşa zisul "blackpoezie.ro". Facem ca în Fight Club. Fixați data şi pumnii mei vă stau la dispoziťie. Să îmi spuneți în prealabil dacă alunița de pe obrazul stâng o vreți pe dreapta, sau pe vârful nasului.
Multă sănătate.