Poezie
restauratio
1 min lectură·
Mediu
Dumnezeu picotește în patul nostru
își mângâie lasciv trupul înviat
atinge formele tale rotunde cu mâinile
eliberează corbi pe cărarea celor o mie de urme
pentru a ne rătăci întâlnirea
și toate florile de cireș ferecate
la marginea acestui labirint neterminat
îți ascult timbrul distinct al pașilor
tânjind după bucata neîngăduit de dulce
a sufletului meu regăsindu-și culoarea
acum nimic nu ne mai poate murdări
nu există pădure să-mi încapă urletul
îți doresc sângele carnea și oasele
odihnă piciorului tău ostenit
capătul drumului
044.687
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Negru Vladimir
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 83
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 15
- Actualizat
Cum sa citezi
Negru Vladimir. “restauratio.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/negru-vladimir/poezie/188366/restauratioComentarii (4)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Livia... si eu ma bucur pentru semn... tu cat de mult te-ai schimbat?:)
0
Ionut in principiu ai dreptate cu \"mainile\" insa vezi tu pentru mine aceasta parte a trupului este una dintre cele mai elevate, mai ales din punct de vedere spiritual... cred ca ai citit cumva gresit... uite sensul: \"cu mâinile/
eliberează corbi pe cărarea celor o mie de urme\"... mana este eminamente un instrument al darului (oferim cu mainile) si al atingerii (conexiunea cu altul); mana reprezinta si una dintre supremele tentatii (a pune mana pentru a crede) etc... poate am sa scriu un eseu despre maini :)
Multumesc pentru opinie.
eliberează corbi pe cărarea celor o mie de urme\"... mana este eminamente un instrument al darului (oferim cu mainile) si al atingerii (conexiunea cu altul); mana reprezinta si una dintre supremele tentatii (a pune mana pentru a crede) etc... poate am sa scriu un eseu despre maini :)
Multumesc pentru opinie.
0

ma bucur ca esti tot tu:)