Poezie
Răvașe către întuneric
1 min lectură·
Mediu
însingurat în polare lumini
sufletul tău îmi alunecă
printre degete înspre nord
pesemne Dumnezeu m-a vrut acrobat
cu inimă descântată de iele
mi-a dat instinctul fiarei
pământul pârjolit al visului
drept hrană piciorul
bolnav de umblet
ne despart
cuvintele nespuse
hiene ale pustiului
mirosul de lut
al focului învelit
mâinile căutându-te
îmi spun că toate femeile
au două picioare
câteodată frumoase
un contur străpuns de absențe
pe care și-l leapădă în jăratic
împielițând fantasme
sorb cu nesaț
sângele negru al nopții
miros florile nedăruite
le ascult căderea
sunetul viorii
zdrobite de caldarîm
scrâșnit demonic
al unui final apter
002.134
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Negru Vladimir
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 98
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 29
- Actualizat
Cum sa citezi
Negru Vladimir. “Răvașe către întuneric.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/negru-vladimir/poezie/134860/ravase-catre-intunericComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.