Poem cu maica

tot mai des cădea maica cu capul pe masa acoperită cu mușama neagră când mă vedea maica arunca toate monezile de 50 de bani din mâna stângă, ele cădeau peste mine ca mărgelele într-o zi de doliu îndată adormea la loc însă din când în când Dumnezeu o trezea cu un bobârnac în nas n-aș scrie nimic despre asta dar la urma urmei tot ce contează este compasiunea în casa de pe strada rozelor nr. 14 cuvintele se amestecau cu muci și cu mii de lacrimi cel mai adesea o găseam pe maica zăcând într-un câmp de maci negri și atunci ea nu era decât mâncare pentru păsările cerului.