neculea corneliu

Un gand imi taie lacrima-n doua, O-mparte cu dreptate In mod egal la toti saracii In acte... Sarea lumii-nnecate in piept, Plutind acum cu trupul umflat In copcile ochilor, O impart Si o

Ce-am sa mai spun astazi? V-am zis atatea-n pripa... Ce buzele-au sarutat prima oara Si n-au uitat pana-n ultima clipa, Ce flori au mirosit raza de soare, Prin anotimpuri luandu-i urma Din

Inima mea ca un radar in unde scurte bate. Pasilor tai intorsi din drum Le vanez ecoul pe strazi, Pe drumuri de tara, Tot mai departe... Undele mele s-au rupt. Undeva,pe teren, Din poseta

Pinii-si scutura capetele Ace uscate ma tintuiesc in pamantul Pe care caldura verii inca nu l-a parasit Frunze-aramii incoltesc in trupu-mi prabusit Nu-ncerc sa scap Toamna mi-e

Am vrut sa stiu unde s-a sfarsit trecutul Nu s-a terminat ieri ori azi macar? Dar nu,o mana stransa in pumn Se mai zbate ca o coada de peste Flageland trecutul prin care Amfibiu al existentei

Astazi Te-ai imbracat mai bine ca ieri Cand rostogoleam un destin rotund, Alb Capul iubirii de zapada curata. Probabil, Temperatura scazand peste noapte, Capul iubirii-ndelung modelat, Topit

Pe malul noptii zorii zac fracturati. Din rani de crepuscul spart Galbene grunduri preling, Cupe-nspumate cu-amare fierturi La buzele zorilor cuprinse de febra Valuri de lumina intind.

Paznicul versului diurn a auzit prea tarziu Ceasul despartirilor violente Lunii fugite-ncrepuscul i-a prins doar o bucata Din roza trena ce-atarna lalau Din cantul norilor,despicata Pe

In cizme calc chirpicii de frig I-ndes in forme de piele Talpile casei de carne-nghetata Sunt cele mai bune pavele Construiesc in Egiptul arctic Morminte albe zeilor domestici Gaz si lemne

Astazi m-am angajat Sunt de garda Paznic al primaverii ce creste In soba de tabla furata Printr-un ciob din privirea-mi crapata Cu frante lumini zgarii condensul In ochiul de sticla mata

Astazi,pe uliti ce brazdeaza sufletul verde Celulozici pensionari marseaza funebru. Cand plange poporul meu nu se vede Si nici nu se-aude al meu strigat negru Resemnati,redusi la esente

Sub privirea-mi pietrele se farama Pocnesc paduchi grasi de-a mea viata-ntre pleoape Pocnete seci... Cochilii cad in nisip,sangele meu furat curge ueduri Cam reci! In desertul gradina Ce

Pasim in corabia albastra cu teama, Cu-albastre priviri ne sprijinim De noi,de parame albastre,urzeala Ce leaga privirea de cerul senin. Albastrele suflete in albastrele panze sufla

Copacii goi si-au implantat bratele-n ceata Harnici lucratori decembristi Seringi noduroase sug din arterele iernii Odata cu crivatul ultima a iernii dulceata Drog imuabil,etern,adoarme

Dintr-un fluture, Amnarul zorilor scapara Irisi expusi sub o Luna intarziata Se-aprind in combustii spontane Doi carbuni de nesomn Mocnind,mai ard sub pleoapele arse Ochi buimaci Imbranciti

In razboiul de-o suta de ani Pasii mei mor In zapada sapa caverne Ingroapa mortii cu propriul trup Cenusa zadufului o toarna in urme In cimitirul pasilor marunti Ma aflu strain Sanitar al

Am muscat cuvantul ce l-am gasit pe buzele tale Pradalnic rupeam din el halci groase,mari Sangele-i de reptila rapaia scurt Marsaluind pe bulevardul copertilor tari Nu-ntr-o doara ci asemeni

Ingenunchez pe propria-mi umbra Covorul rugaciunilor roase Stirbit intr-un colt de molii solare Ca de-o tacere surda Paianjenii-si rup plasele si fug din coltul nefast Parasesc corabia-n

Ochii tai,zapada,reflexii orbitoare La copci s-au spart,tipand vedenii De pastravi,de pesti Gelatine innotatoare Si reci Intr-un colt al anotimpului alb Incendiat de icre multe Cordoane