Poezie
basm
1 min lectură·
Mediu
Inima mea ca un radar in unde scurte bate.
Pasilor tai intorsi din drum
Le vanez ecoul pe strazi,
Pe drumuri de tara,
Tot mai departe...
Undele mele s-au rupt.
Undeva,pe teren,
Din poseta ti-a cazut rujul de buze.
Am alergat in urma-ti.
Ah!nu erau pasii tai intorsi din drum,
Doar lanuri de roze.
Asa am mers toata ziua vanand ecouri,
Undele inimii mele-au scazut,tot mai lungi,
Mai late si-mpiedicate,
In piepteni si ace,clamite,pantofi cu tocuri si carti de bucate.
Cantarile-mi,acvatice arheoloage,
Berze batand aripi incete,greoaie,
Infometate,pescuind in vaduri largi cat privirea departe
Efigiile buzelor tale de pe tricouri.
S-a-nserat...
Undeva,in noapte,ai aruncat tacerea,
Undele inimii mele barate-au crescut,
Vadurile sufletului s-au adancit si s-au strans
Sa sparga in piept digul fiintei de lut.
Mi-am oprit inima,mi-am baut fierea,
Valurile mele s-au scurs,s-au pierdut...
Am masurat stancile surde,
Neauzind,nevazand...
Cu ultima gura de aer in pipt mi-am infipt ultimul munte;
In abisul iubirii m-am aruncat cu el
La pamant
Tarasc si acum tacerea ta printre vai,
Zgariind praful si linistea lumii patriarhala,
Ca niste cutii goale in coada facand taraboi,
Nicicand reusind sa-mi doboare sanatatea mintala.
012200
0