My Rio
Verificat@my-rio
un salut retoric si o mică atentionare:
pe ăstia i-ai uitat??
http://www.nasa.gov/multimedia/imagegallery/image_feature_1229.html
final excelent
Pe textul:
„ce se întâmplă cu toți acești oameni" de ioana negoescu
N-am observat până acum că scrii epigrame...
Ce-a de-a doua e genul de adevăr crunt pe care nici măcar tabloidele nu au curajul să-l ia în glumă :)
Strașnic combați!Dintre naivii care luptă cu morile de vânt... epigramiștii sunt cei mai...:)
(Grindu? Aici aproape?)
Pe textul:
„Dura lex" de florian abel
realism discret/feminin, așa aș caracteriza acest poem:)
femeia din aceste versuri e stăpânită de o senzație foarte transparentă... care nu prea are nevoie de explicații dar nici neinteresantă nu e, ba chiar familiară și simplissimă (nicio umbră peiorativă în acest cuvânt).
(și mi-ai reamintit cartea minunată, cu numele muntelui).
alegoria e departe, totul e senzație. femeia asta dă dimensiune irealității ”straniului sentiment”. are un cuib interior :)
te superi dacă presupun că ești o ființă cu foarte mult sex-appeal de genul ăsta, carmen? :)
Pe textul:
„joaca de luni dimineața" de carmen nicoara
Din Icoană rețineți numai ”teoria”, o caracterizare pe care ar da-o-n jargon(desigur, am vrut să spun ”limbaj de specialitate”)oamenii de știință atei, care ar putea-o descrie doar cu definiții cunoscute și repere clare.
Faină ironie.
(Aveți o greșeală de tipar la ultimul cuvânt, cred că ați vrut să spuneți ”transcende”. Dacă e tot o ironie ar fi bine s-o marcați cumva...)
Icoana e într-adevăr un memento... pt a-ti aminti o ”secvență” mai importantă...
Pe textul:
„Secventa" de Gavril Kostachis
Locuit fără voie o clipă, poemul se tot transformă. Geaba spui că nu :)
Așa vede un paj
Pe textul:
„Un posibil echilibru. principiul central al vieții" de Teodor Dume
a zburat
s-a izbit
tâmpla pe muchia peretelui s-a prelins
șiroia
pe obraz ochi
sticloși cu disperare mă pierd
mă pierd!
mori mori
din priviri de ce? încă?
implora am de dat cu piciorul
în coaste
tobe
ritm
trăire cu moarte
a mea a ei
stâng drept stâng ultimul marș
eu soldatul
ea șoseaua
în fine avem un scop Trebuie
undeva fiecare
în cazarma rece mereu
în așteptare
lăsarea la vatră
a venit când ea a terminat de jucat
moartă cum se cuvine am zis
trebuia jucat trebuietrebuietrebuie
cumsecuvinecuvinecuvine ascunde-te e întotdeauna o eaeaeaea
unde e
șșșșșșșști?!!
revăd „Fight Club”
încep să gândesc
nimic
||||| || ||| |||| ||| | | |||||||||| ||||| || || || |||||||||| |||||| || | ||||||||||||||
singur
p.s. gândeai c-ai murit, neică victore? :)
spune-le doar să mai aibă răbdare:)lupta cu tine însuți nu e așa de ușoară dacă-i pe bune
Pe textul:
„penultima crimă" de Victor Potra
Viiictoerereeee
Să pui mâna să ai grijă de tine, bro, să nu și se întâmple ceva rău că o să murim de plictiseală.
Nu știu ce faci tot tu cu creaționul, dar la entertainement te pricepi.
Asta cu Grupul ar fi haioasă dk n-ar fi tristă/adevărată. Da-mi pare bine să constat că m-ai citit/citat comurile. Nu mă așteptam!
Pentru cei fără simțul umorului țin să precizez că nu am nicio legătură cu dujmanii potrezi sau cu clonele înalte.
”Just One Rule”, acilea-n Black House: Be funnneh, like V-Bro :))
Stick together, marș together.
Pe textul:
„dezastru" de Victor Potra
așa mai vii acasă
azi te cred înțeleg pentru că vrei să te cred. le cam știi pe toate. e rău.
prea multă virtuozitate în ale scrisului strică. omoară emoția cititorului. și cred că sufocă și plăcerea autentică de a scrie. nu scrisul nevrotic, compulsiv, autoterapia care să salveze de la o viață fadă.
mi se pare trist că nu mai vezi utile/nu recomanzi bibliotecile.
poate unii vor ști ce rost să găsească miilor de pagini citite:(
nu știu cum să îți spun, domnule doru, când mai ești așa de supărat, ia o brișcă și ciople o botă, să nu sperii copiii care ș-așa nu-s prea iubitori de scris/citit. de ce să le spui (frumos și bine de tot scris) că viața n-a meritat trăită?:(
Parcă aș fi murit - și nu e.
(Am scris un pic despre revista voastră, dar nu aici...)
Încearcă să zâmbești și fără motiv.
Minte-te că ai cititorii cei mai atenți și fragili.
O zi bună și-o seară perfectă să ai, Ște.
Pe textul:
„Tună, Doamne și trăzne!" de Stefan Doru Dancus
mi s-a refuzat azi un text, a trebuit să-l încadrez ca tine și să-l rearanjez cuminte în pagină ca să intre...(nici măcar nu mimam obscenități, poate trebuia să atașez explicații pt metaforele cu cele cuvinte interzise pe care nu le folosesc:)
”Nici nu știu de ce car după mine rima”??
cine te-a păcălit că ai rime?? ce cari tu nu sunt rime, orice ți-ar spune exegeții tăi atenți, M&A.
dar tu știi asta.
”bagă mare” la breakdown, tema te prinde.
oare ai putea să de-scrii cuvintele de mare audiență??
Pe textul:
„dezastru" de Victor Potra
nu am spus decât ce simt eu că fi ai vrut, nu-s mafalda(?) :)
fițe, da, din alea cu rășini poetice în cap. când nici măcar mimetic ”nimic nu ai a spune”...remember?:)
eh, dar noi stim că nimeni nu apare pe aici/aiurea fără a avea ceva important de comunicat, fără a-și găsi un public.
azi noapte am uitat să spun că titlul mi-a plăcut, mi-e familiar.
iar ”prima culoare/ a lui moș crăciun”dă de gândit, senzația de complicitate cu cititorul...funcționează:)
Pe textul:
„ariceală" de ștefan ciobanu
în rest,sentențios încă de la primul vers, logic, fără fițe poetice.
ai vrut să vedem că gândești, că ai definiții stricte și îți pui întrebări.
parcă ai încerca să mă intuiești...dar sunt prea vag(eu, cititorul).
Pe textul:
„ariceală" de ștefan ciobanu
doar cu cezura ”//” nu inteleg ce e?? are vreo semnificație specială sau e doar decorativă?
ce îmi place mie: una conduce dansul, una secondează...
presupun că urmează clujul:)
Pe textul:
„mix despre paris // pe canapeaua lui tătuca // între globuri și mături vrăjite" de carmen nicoara
Micțificții.
Pierre și pofta de citit...
(Sper că am fost destul de subtilă, dră Archimboldo ;)
Pe textul:
„Mistifictiuni" de Sitar-Taut Daniela-Monica
RecomandatVăd că s-a ”reîncarnat” feblețea ta:) Ceva mai vioaie de data asta.
Reîncepe distracția...
Cât despre ingineria poietikă pe care o încerci aici, nu cred că a reușit by pass-ul :))Deși ”a mai căzut un capac” prefigurează o forță poetică foarte flossy.
”Ține-o tot așa!” (Îți țin pumnii în bătălia cu donșoara A :D)
Pe textul:
„tehnominus / inginerioasă" de Victor Potra
mi-ai arătat, m-ai uitat. poemul e viu.
ai o tehnică de dialog cu care sunt familiarizată de ceva timp. deși știu sigur că azi ”te-am auzit” prima oară. azi nu te-am citit.
Pe textul:
„asia" de hose pablo
”Je reviens” e o bibliografie întreagă.
Arvuna poetică ar fi fost valabilă și fără ”În raport cu ei”, ”ca să”, ”decât”, ”mai cu seamă”.
Spațiul poetic fragil(între cerebralitatea subliniată cu aldine și reperele din titlul celebru) intensifică sentimentul de naufragiu spiritual și ”plus rien n\'est comme avant” pe malul dincoace...
Dedicația cred că e prea evidentă, dar luciditatea prea dureroasă contrabalansează...
Cei care am pierdut recent pe cineva drag citim în rapel, conform indicațiilor extrem de atente(subtitlul, cuvinte de legătură multe, sublinieri).
Pe textul:
„Ars amandi" de Traian Calin Uba
Retorica în versuri,iată, poate fi și dramatică. Aparent simple, întrebările par titluri pentru gravuri ”intense”(Dürer eliberează genul ăsta de cuvinte mute, de la sine înțelese, nici vorbite/nici tăcute...)
Mămăliga ei de viață metaforizată!!:)
Pe textul:
„De unde s-au luat?" de Ion Diviza
Că-n Casa Aia-i șef un negru,
Dar eu mai tare îmi bag seama,
Zâmbind că președinte nu-i Osama.
Sorry, n-am rime/cuvinte destul de bune, sper că ajunge ideea :))
Pe textul:
„Al 44-lea" de Luchi Tenenhaus
putem să ne alegem un alt rol, dk nu ne place cel pe care ni l-ai repartizat??? :D
dk nu e luat fram lady îl vreau io.
așa.
să nu apucați voi să mă fixați în cuiul nepotrivit:p
dk e ocupat fram accept și whirpool profy;)
merci
Pe textul:
„ roluri re-alitate în agonie" de carmen nicoara
”l’amour modern
o endorfină textuală
din bibliografia jurnal în blog din blog în sms
roade până și divanul lui freud”
pentru buna stabilitate a decenței în public, te voi lauda pe blog :)
aici îți spun doar că sunt 4 versuri pe care le prefer... din tot ce am citit din tine pe agonia :)
iar la mine functionează multe dintre endorfinele tale textuale :)))
Pe textul:
„multifaçon love. dragoste burlescă" de carmen nicoara
