Durerea lumii

Moartea și-a înfășurat steagul în jurul planetei Din pântecele mamelor lor Copiii țâșnesc într-un maraton spre iad Nimeni nu-i vede Nimeni nu-i îndreaptă spre altceva Orașele gem muribunde Îngerii ar veni degeaba aici Ei, Oamenii L-au judecat pe Dumnezeu Și-au pus din nou Întreaga vină a lumii pe capul Lui - (Doar n-or crede Că se va răstigni din nou) Au călcat în picioare veșnicia Și dau nervoși cu piciorul în orice lucru care le amintește existența umană Nu-s decât hoituri viermuind de păcate frica scufundându-i în mlaștina disperării Chiar dacă Dumnezeu le-ar trimite un cadou l-ar privi cu multă suspiciune, ca pe un pretext Bâjbâiesc dezaxați și orbi pe străzile lui nimeni Și nici o mână întinsă... Ce veseli par ei, oamenii, uneori Ce veseli par, Ce veseli... Ei au ucis dragostea Din om a rămas doar durerea