Poezie
pantofi de furnici
C.
1 min lectură·
Mediu
O papusa mare cu parul lung
un piaptan prelung
sa inot oceanul intr-o barca din servete de hartie
si sa adie, papadie
ziua mea cu toti copiii din lume si inghetata
ai rabdare altadata
o migrena mare ca tata cum nu avea nimeni la gradinita
si o fetita
o carte ca Printul de hartie putin mai mare
multa culoare
sa-mi schimbe, in sfarsit vioara intr-una intreaga
obosita Fefeleaga
sa ne mute cartierul de langa fabrica de oase
si alte mirosuri duioase
ochelari pentru fata nevazuta a lunii miopie forte
nu trece cu alifie
un corcodus cat Casa poporului sa-l urc pana la cer
Dumnezeu si leru-i ler.
De la o vreme am dorinte tot mai mici.
Acum stiu ca Dumnezeu vede prin carne
sau ferestre uitate deschise,
in pantofi de furnici,
dar nu le vede nici el
chiar pe toate.
21 februarie 2004
0146.913
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Motoc Lavinia
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 143
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 25
- Actualizat
Cum sa citezi
Motoc Lavinia. “pantofi de furnici.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/motoc-lavinia/poezie/64087/pantofi-de-furniciComentarii (14)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
ML
Claudiu, partea intai a poeziei este formata din dorinte ale copilariei: mi-am dorit sa am o migrena ca ma consider si eu astfel un om mare, mi-am dprit sa nu mai miroase in cartier a oase- aici am zis\" duioase\", nu \" dubioase\", iar duiosia aceasta este dublata de ironie,si toate celelalte, inclusiv vioara, care initial mi-a fost oferita in marimea \" jumatate\" si la care lucram cateodata ca O fefeleaga, Printul de hartie a fost prima carte pe care am citit-o de la cap la coada.
Partea a doua se baza pe o observatie simpla si anume, cu cat crestem nu mai indraznim sa ne dorim lucruri mari. Intre cele doua strofe insa lipseste ceva care cauzeaza dojana finala adresata lui Dumnezeu.
Multumesc pentru un comentariu elaborat si rabdare, copilul Lavinia s-a simtit disecat ca broscuta de pe masa cabinetului de biologie.
Cu prietenie,
Lavinia
Partea a doua se baza pe o observatie simpla si anume, cu cat crestem nu mai indraznim sa ne dorim lucruri mari. Intre cele doua strofe insa lipseste ceva care cauzeaza dojana finala adresata lui Dumnezeu.
Multumesc pentru un comentariu elaborat si rabdare, copilul Lavinia s-a simtit disecat ca broscuta de pe masa cabinetului de biologie.
Cu prietenie,
Lavinia
0
ML
Clau,
Iertare pentru \" dubioase\", nu stiu unde l-am vazut. Iar broscuta nu s-a suparat, sa nu interpretezi gresit.
Iertare pentru \" dubioase\", nu stiu unde l-am vazut. Iar broscuta nu s-a suparat, sa nu interpretezi gresit.
0
SCDistincție acordată
Lavinia, marii critici, evident, vor vedea mai mult in ceea ce scrii, adica mai mult decat realizezi tu, pentru ca vor apela in mare masura la motivatia simbolistica, gasindu-i explicatie in subconstientul tau, care le-a emis nu intamplator pe unele, ci pentru ca sut incifrate de milenii in tine:) De exemplu, pentru \"servetele\" in nici un caz nu va intariza sa transpara si conotatia lor folclorica, or ritualul de trecere \"dincolo\" e de neconceput fara \"puntile\", \"podurile\"-\"podisoarele\" din servetele...
Mi s-a strns inima cat o furnica, lecturand finalul, despre care pot afirma cu certitudine, ca nu a are impact emotiv de forta doar asupra mea. As vrea cat mia multi sa citeasca aceasta lucrare de incontestabila valoare artistica.
Mi s-a strns inima cat o furnica, lecturand finalul, despre care pot afirma cu certitudine, ca nu a are impact emotiv de forta doar asupra mea. As vrea cat mia multi sa citeasca aceasta lucrare de incontestabila valoare artistica.
0
IBDistincție acordată
Excelent finalul si tot poemul. Un joc de-a viata sub ochii cand inchisi, cand deschisi, ai lui Dumnezeu.
0
CHDistincție acordată
mie mi-a placut partea cu inganarea pe care am folosit-o si eu in joaca intr-unul din ultimele mele poezii:
lung- prelung, hartie-papadie, inghetata - alta data, fetita - gradinita, oase - duioase, intreaga - fefeleaga, miopie - alifie, cer - leru-i ler...
Un poem bun di dupa parerea mea.
lung- prelung, hartie-papadie, inghetata - alta data, fetita - gradinita, oase - duioase, intreaga - fefeleaga, miopie - alifie, cer - leru-i ler...
Un poem bun di dupa parerea mea.
0
CHerata: intr-una din ultimele poezii :P
0
IB
Un carusel plin de culoare si viata. Frumos, foarte frumos si din ce in ce mai rar. Felicitari.
0
LNPoezie bună. Cred totuși că forțezi puțin rima, uneori e facilă, alteori vrei să iasă din toată inima.
0
ML
Silvia, m-am simtit realmenete flatata. Ai dreptate in privinta interpretarilor, sunt constienta de asta si probabil deschisa inspre ele.
Andia: pe scurt as spune chiar asa, nimic mai nimerit.
Cristina: exact, este o joaca, desi e posibil sa aiba efecte secundare, mie imi place si tin la ea( ma refer la rimele indicate de tine).
Andia: pe scurt as spune chiar asa, nimic mai nimerit.
Cristina: exact, este o joaca, desi e posibil sa aiba efecte secundare, mie imi place si tin la ea( ma refer la rimele indicate de tine).
0
ML
Anton, eu rimele le-am vrut cand copilaroase, cand amar-ironice. Ai iesit \" facile\" si \" cautate\"? Poate imi dai si un exemplu, te rog.
0
LNLavinia, uite de exemplu lung-prelung, oase-duioase. Mi se par facile. Asta nu inseamna ca nu mi-a placut in ansamblu poezia.
0
ARcert este ca un sir indian de furnici incaltate in pantofiori mi-a trtecut pe sira spinarii cand ti-am citit poezia..eu de mult am ajuns la concluzia ca nu exista poeti mai adevarati decat copiii, care din cateav cuvinte pe care le stiu isi contruiesc lumea ...Copilarie cat mai lunga, Lavinia!
0
ARerata:
pentru, trecut, cateva
pentru, trecut, cateva
0
Am remarcat in textul tau:
\"un corcodus cat Casa poporului sa-l urc pana la cer
Dumnezeu si leru-i ler.\" - ar putea fi o aluzie la pomul vietii dupa parerea mea.Cat despre \"leru-i ler\" imi aduc aminte si de cantec care cred eu are o buna conotatie in ceea ce priveste simbolul pomului.Cantec se asociaza cu viata.
Omul = cantaretul, daca vrei.
Poemul curge frumos si singurul loc in care mi se pare ca ritmul se lungeste un pic este:
\"sa ne mute cartierul de langa fabrica de oase
si alte mirosuri duioase\" - parca nu prea cade bine cu ce e inainte si ce urmeaza, e bataia prea lunga de la ultimul vers.
\"sa inot oceanul intr-o barca din servete de hartie\" - oceanul, semnificatie a vietii si-a departarii, e absorbit de servete.
In context, servetele tale absord viata la inceput, ca un pic mai incolo prin pomul despre care vorbeam mai sus, sa o scuipe la loc.Forma e diferita ( ocean/pom ), esenta e aceeasi in viziunea mea - viata.
Semnificatia papadiei apare ca un vestitor al vietii ( al pomului ), papadiile mereu ne duc cu gandul la suflat si imprastiat.Se sufla \"in ceva\" ca viata sa se imprastie.
Sunt imaginile care mi-au placut cel mai mult din poemul tau si mai ales ideea cu oceanul supt de servetele si pomul, apar ca un respiro de viata - inauntru afara, daca vrei, ca florile care se strang seara si se deschid dimineata, si de aici ajungem departe la natura.
Un text foarte bun, felicitari.
Cu prietenie,
clau