Poezie
Povestea cautarii
2 min lectură·
Mediu
Povestea cautarii
exercitiu de poveste in versuri
Odata o fetita fara nume, bosumflata,
A plecat sa -si umple buzunarele cu ceva.
Mai intai a batut la o poarta masiva de lemn
Unde zice-se un intelept cu barba lunga locuia.
Batranul a deschis pe data bucuros de companie
Si a poftit-o pe micuta in sufragerie,
Acolo unde-si tinea pipele si cartile de intelepciune.
La un ceai de tei au stat de vorba, iar la plecare
I-a aratat ferastra cu degetul
Fetita nedumerita a privit-o cu sufletul
Taiat in zdrente de emotie si frica,
Ca nu am aripi si nici nu sunt vrajita,a spus,
Dar domnul cel cu barba, putin sec,
A dat el un raspuns cam intrinsec:
In tine vei gasi-o,du-te dara,
Fii fara grija, fa-ti o socoteala...
Si atunci in loc ea sa coboare pe pamant
A mai urcat un zid, vreo doua ceruri,
La alte usi a mai batut, si gri creneluri,
Dar tot ferestre i s-au aratat,nimic mai mult.
Cand se simtea mai mica si neajutorata
A vazut un fir subtire
Intre ea
Si ceea ce gasea
Doar cateodata;
A inteles atuncea, cu uimire,
Cautarea ca o respiratie lunga,
Intre doua boabe de iubire,
Nu buzunare pline, nici iepuri albi,
Din palarii de scamatori nu ies,
Nici ciocolata sau halvita nu gasesti
Ci cautarea insasi,drumul ca-n palma uda,
Asteapta sa il scrii cu talpa ta desculta.
084954
0
Totuși cred că trebuie să existe o fereastră de final... căutarea are ca scop \"găsitul\", nu-i așa?! (...zise moșul fornăind printre gingii:))