Poezie
răzgândire
1 min lectură·
Mediu
semn de var
la încheietură
cotor nu de măr
de carte fără foi
copacii din noi
ne luaseră de suflet
vânzătorul de roșcove
se împiedicase
în coșul cu flori
o femeie
își dezvelise sub șal
un colț de ghețar
clavicula sonoră
ce de stări, ziceai
traversam strada
cățărându-mă pe o scară
tu mă așteptai
pe trotuarul de vizavi
cu brațe puternice
și plasa pentru fluturi
n-aș fi garantat
că ai să mă prinzi
la capătul zmeului
încurcat în fire
frunza, încălzită bine
țâșni în văzduh
uitasem de mine
023
0
Sper că e vorba de scara sentimentelor, a exaltării,a dragostei...Eu, cel puțin, așa vreau să cred. Iar el așteaptă dincolo de lama vântului, care ar putea să devieze melodia acestor sentimente: \"traversam strada
cățărându-mă pe o scară
tu mă așteptai pe trotuarul de vizavi\".
Asta a fost imaginea care mi-a plăcut mie cel mai mult.
Primele două versuri mi se par în plus. Nu sunt nici destul de dinamice pentru restul, și nici, în situația în care le-ai fi vrut statice - ca punct de plecare, nu se leagă foarte bine de primul pas.
Oricum, ai o poezie minunată.
A! Nici 100 % fm nu mi se pare că se încadrează bine, deși e el așa haios, poate îi găsești un alt locșor pe-acolo...
Vorbim.