Poezie
pictăm la lisieux
imposibile erezii
1 min lectură·
Mediu
m-ai fi așteptat la viena
doar ca să mă duci la lisieux
(ceasornicăria pe care o visez
ticăie familiar în zone expuse)
alexa,
mă tem de părul tău de copilă
șatenă și nehotărâtă
din trenul mov indecis
te strecori prin subsuorile mele
în piața cu porumbei
(străini ca și tine)
pe sub bretonul filat
nu mă privești direct
un deget coboară distrat
din vertebră în vertebră
trecătorile cu arbuști pitici
se depun în caravane de straturi
pregătește-te
la noapte intrăm în normandia
tereza a îmbrăcat carmelul în floare
ceasurile din fire de iarbă
zbârnâie prin bondari
începem să pictăm
dintr-o sinceră linie
001334
0