Monica Mihaela Pop

\"Lasam in urma-mi o dara
de fulgi si de aschii de oase...\" - ca un zbor tarait neputincios pe pamant. Imi place imaginea.

Eu as fi scris:

Atatea intrebari.
Iar raspunsurile ...
raspunsurile au fugit
satule de noi...

Sper sa nu-ti fie cu suparare. Nu sunt eu critic literar dar ai inca de lucru. Macar citeste de cateva ori textele inainte de a le trimite. Si mai bine scrie mai rar dar mai bine.

Scuze, dar oricum iti multumesc!

Multumesc voua!

Negrule, multumesc! Mai mult de atat nu prea mai pot zice acu.

Neastamparata cum sunt de cand ma stiu, am un palmares destul de bogat la capitolul asta. Vesele sau triste, intamplarile din anii de scoala sunt intotdeauna binevenite in amintirea noastra.

Intruder sau nu, propunerea ta e una buna, nu stiu in ce masura realizabila.
Oricum, eu subscriu.

Melina, daca tot ai reusit sa afli unde e libraria cu pricina, nu vrei sa-mi trimiti si mie cartea lui Anton? Daca da, pot sa-ti trimit eu banii mai intai si apoi tu sa-mi trimiti cartea, sau o trimiti cu ramburs si o platesc la primire. Te rog! Eu nu prea am cum sa ajung in Bucuresti, nu curand oricum.

Multumesc Melina!

Va multumesc! Parerea voastra conteaza pentru mine.

Multumesc pentru critica!

Toata lumea are ceva de spus, important e sa auda cineva. Se pare ca tu ai auzit. Multumesc pentru ca ai ascultat!

Venind din partea ta, aceasta apreciere nu poate decat sa ma bucure. Iti multumesc Nexus!
Cezara, multumesc pentru corectura!
Melina, la mine in oras e un autobuz 17. Cat despre a ma indragosti, nu e cazul, cel putin nu acum.
Hera, manevra Heimlich e se aplica unei persoane care s-a inecat cu ceva. E o strangere din spate, brusca si puternica, cu bratele, peste piept, care face ca bucata de mancare sau os sa sara din gatul celui inecat. Dar eu zic ca e mai bine a nu te ineci.

Multumesc Melina pentru corectura. Doar una era intradevar greseala, cealalta, \"ochi\" e chiar asa cum am scris \"ochi-mi\". Si m bucur ca iti place poezia mea.

Vorbitori sau nu de limba engleza sau oricare alta limba straina, nu putem, totusi, sa ne facem ca nu vedem ce se intampla in lumea celor a caror imunitate le da cumva o \"aureola\" de oameni intangibili (din multe puncte de vedere, nu stiu cu virusii cum stau). Parerea mea este ca, periodic, parlamentarii mai scot cate un text nou de lege cu care sa ne scoata din sarite, nu atat prin faptul ca e o lege sa zicem ciudata pentru nivelul nostru de trai de acum, cat pentru faptul ca pierd vremea si cheltuie banii contribuabililor (aici ne incadram cel putin jumatate din noi), in loc sa se preocupe mai bine de problemele stringente ale tarii. Dar parlamentarii nostri nu intepenesc de frig in apartamente si nici nu le chioraie matzele de foame. Se inchid in sfera lor, imuna la durerile celorlalti, si trag cate un pui de somn cu capul pe Constitutia Romaniei, visand, precum fetita cu chibrituri, cum sa-si mai pastreze pentru inca un mandat caldutele locuri pe care le au in Parlament. Somn usor!

Ei, am revenit la aceasta poezie. Acum e mai multa, :-), sper ca si mai buna.

Melina, nu am uitat un \"t\" la rosindu-si. Nu voiam sa zic \"rostindu-si\", ci chiar asa cum am scris, in sensul de a se coace, a se rosi. Desi, nu ar suna rau nici asa cum ai spus tu.
Multumesc pentru aprecieri. Si mie imi e draga poezia asta, la fel de mult ca si locul unde m-am nascut si am crescut.