MPMonica Mihaela Pop
Verificat@monica-mihaela-pop
„Vae victis!”
Un om obișnuit, cu gânduri, trăiri, iubiri, decepții și alte câteva din cele ce ne înalță sau coboară.
Pe textul:
„Inventar cu îngeri" de Monica Mihaela Pop
Recomandatmi-e dor și mie, dragule, de-o vorbă
descătușată din al vremilor ecou
de glasul tău
iar pasul mi te cheamă
să-mi fii alături umăr și din nou
tăcerilor să le percepem vamă
să risipim în jur din bucuria
cuvintelor pe buze odihnind
printre săruturi calde, nebunia
într-un tangou nebun să o trăim
Pe textul:
„Mi-e dor" de Cristian Fara
din adâncul vremilor
mângâie cerul
strămoșii neamului
Pe textul:
„Grâu" de Mihai Cucereavii
Pe textul:
„exercițiu de insolație" de Dara Blu
pe pământ
șoapta ploilor
și o ascult
respirând
prin gând
:)
Numai bine!
Pe textul:
„exercițiu de insolație" de Dara Blu
Cu același drag,
Monica Mihaela!
Pe textul:
„Inventar cu îngeri" de Monica Mihaela Pop
RecomandatCamelia, îngerii vin din când în când și în versurile mele. Mă bucur că acest poem ți-a plăcut!
Pe textul:
„Inventar cu îngeri" de Monica Mihaela Pop
RecomandatIar geana de rai sunt sigură că tremură și în pieptul tău :)
Cele bune!
Pe textul:
„Inventar cu îngeri" de Monica Mihaela Pop
RecomandatPe linia desfășurată a universului, soarele-cerc, orizontul-linie, luna-cerc, la mijloc acel punct „negru, buricul degetului pămîntului” ținând în echilibru totul: bine-rău, lumină-întuneric, adevăr-minciună, viața-moartea. Și totul începe și se sfârșește cu acel punct, pe i.
Impresionant!
Pe textul:
„pe i" de Virgil Titarenco
departe
aripi de nisip bat rar
a ireversibil
Din câte poeme am citit până acum, în aproape toate (dacă nu chiar în toate) am regăsit nisipul, laitmotiv al dezgolirii gândurilor tale. Și văd că preferi nisipul deșertului, de parcă îi duci dorul.
E interesant!
Tot binele!
Pe textul:
„trupul gol al deșertului" de marlena braester
Pe textul:
„Incertitudine" de Monica Mihaela Pop
Pe textul:
„Eva - dare de seamă" de Adina Stoicescu
RecomandatSimt întristare aici, dar și \"la capătul lumii\" piatra-speranță de temelie.
Printre lacrimi, văd un surâs, caracteristic ție. Mă bucur că te-am regăsit!
Numai bine!
Pe textul:
„Eva - dare de seamă" de Adina Stoicescu
RecomandatAm încercat nu să mă încadrez într-un post-modernism (deși asta se pare că am făcut), ci mai degrabă să creez o imagine paralelă între interior și exterior.
Mă bucură prezența ta aici și te mai aștept!
Tot binele!
Pe textul:
„Incertitudine" de Monica Mihaela Pop
Cât despre poemul de față, ce să zic, io răbdare am, da până când? Că știi matale, femeile au răbdare dar și când se satură, s-a zis :))
Să trăiești nene, să trăiești!
Pe textul:
„poate aveți răbdare" de Liviu Nanu
Tot binele!
Pe textul:
„Pragul de sus" de Vasile Mihai
În simplitatea lui, poemul curge liniștitor de verde și suav.
O singură sugestie am, pentru final. Aș pune:
\"ea știe că va rodi într-o zi\"
Cum ți se pare?
Pe textul:
„rod" de Eugenia Buzatu
Recomandat\"întoarcerea mirată a celuilalt obraz
spre furtună\".
E un poem puternic, așa îl simt, plin de imagini deosebite, care merită și atenția celorlalți.
Numai bine, Vasile!
P.S. Ce mai face Grey? :)
Pe textul:
„Pragul de sus" de Vasile Mihai
Felicitările mele! Steaua ... vine și ea!
Pe textul:
„Godacul cu sârmă de argint (în bot)" de Florin Rotaru
niciodată
atinsă
singură
îmi vibrează
în piept
coarda de lumină
așteptând
cântecul
degetelor tale
arcuș
sunt vioara
niciodată
atinsă
Pe textul:
„Gândul lutierului" de Negru Vladimir