déjà-vu

- e aproape ora!
anotimpurile noastre se risipesc spre cele patru zări carnale
în călătoria lor inițiatică prin labirintul simțurilor tactile
și atât de supercalifragilistice -
spui pe nerăsuflate, ca un cunoscător,
apoi te întorci încet spre mine sorbind din paharul înalt
vinul roșu

scăpat de sub control pulsul o ia razna
îmi înroșește mai toate globulele,
nu ține seama nici măcar de tâmplele mele înzăpezite
capilarele îmi freamătă sunt la punctul de fierbere
prin vene îmi înoată parcă un țipar electric și claustrofob
- teoria asta îmi duce imaginația la limita răbdării -
spun ridicându-mă în capul oaselor
- argumentează! -


la capătul clandestin al nopții ne așteaptă un déjà-vu cu năbădăi,
quod erat demonstrandum!
și poate că, de la o vreme,
orice nebunie e permisă și repetabilă și oricum
iernile sunt mai colorate de când cu tine cu mine,
sarea și piperul acestui poem viu
care ne amestecă sângele