Mediu
Demonic se întunecă seara
peste clipitul frunzei
ce-atârnă în platani.
Copacii fug ducând cu ei
o nepăsare oarbă.
Spirale, efemeride și puf de păpădie
se răscolesc, mixate,
în laptele cel negru al serii.
Lumini necoapte
dorm alene, iar arar,
savurându-și spleen-ul,
se-neacă zgomotos
și scuipă sticlă.
Sacâz din miez de flamă,
colónie împrăștiată ieftin
se-ntind peste trăznite cabluri
ciupind de nări.
Spaghete răsfirate încolăcesc platanii,
sugându-le făina…
În flamură vâltoarea
se-nchide în pumnul acru
al vițelor de vie,
iar apoi,
gustând din sarea nopții,
se-ncolăcește-n spaimă.
La geamuri trosnesc gheare,
de tăcere se ascunde timpul
zgâriat sub bărbia trasă…
Toți sting lumina
din calea lor.
022.770
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Monica Harhas
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 105
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 30
- Actualizat
Cum sa citezi
Monica Harhas. “Tarziu.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/monica-harhas/poezie/13910686/tarziuComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
cum adica se intuneca demonic? adica noaptea vine o data cu varcolacii, vampirii, strigoii, liliecii, serpii, fantomele ? nu stiu, e genul de imagine care se chinuie sa spuna ceva dar nu reuseste.
0
Aici e mai mult un joc de imagini: albul copacilor si seara-atemporala care vine dupa ce oamenii sting lumina, chemand demonii si alungand timpul. Alb si negru.
0
