Exist ca să stârnesc.

Sunt o simplă pornografie fără scop înalt ca o statuie. Exist ca să stârnesc. Sunt energie, leneșă și muză și-aduc a nicăieri. Cafea nu beau, să nu-mi păteze dinții un tot frumosul pun pe piedestal lumea n-o caut prin buzunare de rosturi ea îmi zâmbește doar îmi verific ochii : sunt pregătiți să vadă frumusețea frământată peste goliciunea locului, tuturor? Dacă-mi spun nu, eu tind să mă arunc în pături să mă-nvelesc în casă și să apăr. Vreau să apăr. Dacă sunt eu însămi o pată, pătez. Dar vreau să apăr. Vreau să fiu curată pentru lume, o simplă pornografie fără scop înalt ca o statuie. Exist ca să stârnesc.