Amurg de iarnă

Umbre beau ceai cald în ferestre galbene

Nostalgici vin pe iazul tare să se legene.

Un stîrv moale de doamnă e găsit de muncitori

Neaua lucie albastră aruncă urlătoare întunecări.

De bețe nalte se spînzură, implorator, o sperietoare.

Pîlpîie neguros prin vitrine înghețate prăvălioare.

Trupuri de oameni trec ca stafii prin față

Studenții spintecă o fată degerată.

Amurgul cristalin al iernii arde-ncîntător!

O lună de platină curge prin găurile caselor.

Lîngă felinarele verzi, sub punte,

Stă o țigancă, la instrument să cînte.