O grimasă
Boala noastră este masca noastră. Boala noastră este plictiseala fără limite. Boala noastră este ca un extract din lene și neliniște perpetuă. Boala noastră este sărăcia. Boala noastră este să
Multora firește
Multora firește le e dat să moară la galere- Dedesubt unde zgreapțănă vîslele grele, Alții sus, cu timona sălășluiesc în apropiere, Păsările-n zbor le cunosc și țările de stele. Multora
Amurg de iarnă
Umbre beau ceai cald în ferestre galbene Nostalgici vin pe iazul tare să se legene. Un stîrv moale de doamnă e găsit de muncitori Neaua lucie albastră aruncă urlătoare întunecări. De bețe nalte
Atmosfera de sărbătoare
271 Atmosfera de sărbătoare – Tocmai oamenilor care năzuiesc cu cea mai mare fierbințeală după putere le e mai la îndemînă plăcerea indicibilă de a se simți subjugați ! Să te afunzi iute și adînc
Iarnă
De pe o punte strigă amărît un cîine Spre cerul... ca o piatră cenuşie veche Ce stă pe case depărtate. Şi ca un odgon De smoală zace pe omăt un fluviu mort. Trei pomi, văpăi negre, înghețate,
Stanțele diavolești
Scorneli de oameni sunt toți zeii Blagosloviți-ntruna doar smintiții Doar ce grăiesc nebunii-i prorocire Doar fără adevărul lipsit e de mînjire Adesea îndatorată crimei e virtutea Ieşit-a din
Tinerețe frumoasă
Gura unei fete, ce zăcu mult timp în stuf, Părea mîncată cu totul. Cînd pieptul îi fu deschis, eșofagul era doar găuri. În sfîrșit într-un cotlon sub diafragmă Găsirăm cuibul unor șoareci