Poezie
Clovnul cu vioara
1 min lectură·
Mediu
Zâmbiți, vă rog! Și dați-mi o vioară,
N-ați mai văzut un arlechin cântând,
Spectacolul, prea ieftin pân-aseară,
E scump acum. Plătiți și stați la rând!
Strigați, vă rog! Sau râdeți pe-nfundate
De ce-am făcut, de ce nu pot să fac,
Vioara-i spartă, corzile tăiate,
Strigați să cânt! Căci veți striga să tac.
Urlați, vă rog! Mi-ați dăruit o bardă,
Refrenul ei cu sila-l învățați,
Lumina-n voi a început să ardă,
Aplaudați, vă rog. Aplaudați!
025.617
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Miron Manega
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 74
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 12
- Actualizat
Cum sa citezi
Miron Manega. “Clovnul cu vioara.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/miron-manega-0010364/poezie/145865/clovnul-cu-vioaraComentarii (2)
Autentifică-te pentru a lăsa un comentariu.
RPRPRadmila Popovici✓Apel, strigăt, resemnare... Toate se împletesc în acest minunat portret zugrăvit cu precizia unui psihanalist. Un poem răscolitor, pe placul meu, despre clovnii din interiorul fiinșei noastre, pe scena vieții.
0
RP\"ființei\" - desigur, scuze.
Și în concluzie: regretabil e că puțini au fost spectatorii, dar sper să tot cânte vioara!
Și în concluzie: regretabil e că puțini au fost spectatorii, dar sper să tot cânte vioara!
0