Fior tactil de-naltă piatră

expresionism, re-mitizare de-mitizanta (vechiul paradox al postmodernitatii pare sa fie deja un \"bun\" antropologic, ceea ce ma mira doar in masura in care nu ma mira), univers umed (\"Piatra izvorăște\"; \"icoanele fecioarei plângătoare\"; \"mi se preling\"; \"Picături\"; \"Stalagmită\"), dar si univers al trans-figurarii umedului in mineral.
plus alte elemente care nu par a face parte din lumea acestui text (de ex., motivul, des-figurat, nu desfigurat, al mitului platonician al pesterii, precum si motive general religioase, asupra carora nu ma opresc).
sinestetic, versul citat ar trebui sa aiba mirosul unui sirop din conuri de brad.

Patrick, multumesc pentru analiza. Nu m-am gandit la mitul platonian, poate impresia sincretica de care vorbesti tu intr-adevar mi-a trecut prin minte ca nuanta generala, gustul de sirop de conuri de brad.(De fapt nici nu stiu daca exista asa ceva, probabil ca nu, oricum cel de muguri e foarte interesant)
Sunt curioasa in legatura cu motivele religioase pe care spuneai ca le-ai simtit, poate ma lamuresti tu in acest sens.
Si inca ceva: ce intelegi mai exact prin post-modernism si de ce consideri ca ma incadrez acolo?

Ne mai citim,
Miriam.

prin postmodernism se inteleg atit de multe lucruri, incit si-a pierdut de mult consistenta semantica. dar, daca esti interesata, putem vb despre asta in particular: patrickcalinescu e id-ul meu de yahoo messenger.
multumesc si pentru analiza risului meu, ca sa zic asa.
mai vorbim. despre postmodernism, \"un veac de singuratate\". pe chat am sa-ti spun mai multe, daca te intereseaza aspectul asta.

:)Evident ca stiu in ce consta postmodernismul, si toate aspectele pe care le poate implica acesta. Te intrebam in ce sens il legi de ce scriu eu, ce vezi postmodernist acolo inafara de versul alb.
Un veac de singuratate mi-a placut cel mai mult din ce a scris Marquez.
Nu intru pe messenger decat foarte rar, cand e ceva urgent legat de un proiect. In general nu prea am timp sa stau pe net prea mult.
Salutari.