Mirela Văleanu

Plătim ș-acum greșeala din trecut Morav ușor avem de vrem mai mult. E clar că tot ce-i sfânt e bun, dar de temut. Ușor frivol aș spune, atunci când ai ceva fii posesiv, ia totul și « lumea o vei

Nu m-ai chemat, dar am venit Eu sunt aici, hei, da-mi ok! Iti scriu impresii, vrei nu vrei. Nu ma testa printre uluci Ma simt ca blonda intre curci. Si-s nobila de vrei sa stii, Nu-s gasca,

Credeam că am puterea să plec, să iert și să mă iert, să-mi târâi amintirea ta prin iad, dar stau ca un tablou înmărmurit de timp. Mă plac și mă complac în jale și-n dureri meschine, ignor

Când îmi lipsești... Se-nvolbură norii și plâng flori de foc, Se cască pustiuri în mine Trec clipe eterne și cerul ia foc, se scurge tot iadul prin vine. Când îmi lipsești... Plâng

Ciudat cum....... intr-un loc unde oamenii au atatea de spus, nimeni nu vrea sa vorbeasca. Tip in mine si va urasc cu toata dragostea inceputurilor moarte. Desi sunt toti guralivi, in tacerea

De ce profan ne mituim iubirea Cu juraminte ce le incalcam? De ce tardiv muncim pentru imperii Ce-n fata mortii altora le dam? Unde ne sunt valorile morale, Unde ne sunt eternele dureri Cand

Desi mi-e chipul pamantiu Si trupul impietrit de teama, Privesc adanc al tau pustiu Si sper ca timpul sa il cearna. Ma-mpovarez cu-al tau suras Bolvan de gelozie cruda, Cu frica ta de om

Mesajul meu gresit l-ai inteles, Cand la rascruci de rapsodii eterne Ai vrut sa ma iubesti pe veci, Si m-ai inchis in colivii prea terne. Mi-ai recitat povesti cu sanziene, Si mi-ai promis

La drept vorbind, iubirea-i dulce amagire, Formata din iluzii, dureri si promisiuni. Ce nu le simti nicicand ca mantuire, Ci mai degraba ca prelung surghiun. Nevolnici suntem si lipsiti de

Fierbinte curge timpul prin arșița durerii, Frământ și torc la gânduri fuiorul disperării. Rememorez momente și văd rotunde clipe Ce-au creionat iubirea în forme fericite.

Simti?!? cum imi arde carnea de dorul gurii tale, Cum imi tresalta pieptul cand tainic ma privesti? Ma-nvolbura prea tare aroma pielii ude, Ma tulbura-n adancuri mai mult decat

Amurg întârziat de teamă, de suferințe și de rele Dispari și ia cu tine vina ce ne umbrește printre stele. Dă-mi șansa unei noi iluzii asupra vieții ce-o trăim, Permite-ne s-o luam de-a capo, să

Zadarnică mi-e viața și plină de eșecuri, Candid plătim restanțe în polițe sau cecuri. Rămânem goi și singuri în lumea de risipă, Trăim frânturi de viață, plătim mereu în pripă. Un mecanism

Necredincioasă ființă te bântuie-n virtute, Tu vrei să schimbi firescul, să cucerești redute? Uitând voit se pare, că tot ce am distruge, Că tot ce-i dar zdrobește, că tot ce-ating va

Nici marea zbuciumată, nici vântul furios, Nu pot să-mi fure cârma, ce-o mânui furtunos. Apreciez curajul și iau în râs prostia Aceluia ce crede că-mi ia căpitănia. Culeg din aștri lauri și din

Mă plimb prin cerc în viață și vreau să prind un unghi, Să pot schimba macazul, să iert și să te uit. Vreau dreptul la iubire, vreau tot ce mi-ai răpit, Și-ți las în schimb trecutul în care te-am