Nu știu

Astăzi nu mai am chef de nicio interogare

sunt sătul de explicații...

astăzi este 10,mâine este aproape 11.

spirtul usucă orice rană și miroase și frumos.

și ce dor am de poezie

atunci când mă simt plin.

Mi-e dor și de munții părăsiți în grabă,

și de câmpia cu floricele galbene,firave și moi ale iubirii mele fericite.

Prvind în oglinda din perete,mă văd obez,bătrân și greu.

Sufletul meu are carii. enigmele frumosului se piaptănă tandru peste gândurile mele cele mai ascunse. sum,esse,fui.

Poezia mea este poveste pentru că se sinucide pe sine

mereu încercând să se nască. La terapie intensivă cu ea.

I-am cumpărat niște bermude albe,șifonate dar în trend

Pe ele,la cea mai mică adiere,s-au instalat inamicii.

dă-mi mână dragă,un tremur doar al meu,

fiindcă azi mi se jertfește sufletul pe sârmă !!!

astăzi este aproape vară.

astăzi se bea vin roșu și se spun rugăciuni

cu mâinile lipite,precum se joacă culorile din tempera pe albul infinit al foii.

Mâine,cand Narcis se va fi ucis lângă fântână

voi proiecta Afrodite pe nori și zei fricoși

zeii ființei mele,ai picioarelor mele și ai crucii mele.

Fiindcă astăzi,oricât ar vrea sărmana vară și oricâte atacuri nemiloase vor avea țânțarii.

Iarna putedră și vetustă mă trimite iar la culcare.

în patul meu ascuns,rece și tare.

precum cele din închisoare.

unde adorm în neștire,

O ! Suflete al meu... nu mai mănânc semințe !

astăzi spre seară,am uitat definitiv

să mă despart în silabe...