Poezie
O butaforie a diavolului
1 min lectură·
Mediu
Orașe murdare, sate triste, noroi până la genunchi,
O lume a nimănui în care cutreieră vântul
Fețe tumefiate, schimonosite de frică,
De foame, printre reclame multicolore
Și jeep-urile slinoșilor bogătași, tâmpi, cu bale la gură.
O lume putredă, un smârc, o butaforie a diavolului
Care cutreieră discotecile și ademenște fetele, făcându-le curve
Caut un loc curat, cu iarbă, cu două-trei flori
Cu umbră, dar totul e pătat de motorină
Pârjolit de focurile de weekend
Înțesat de pachete de țigări și recipiente de plastic
Fac mâna greblă, adun toate aceste murdării
Și le îngrop la doi metri adâncime
Apoi îmi înalț cort, fac altar, ard tămâie
Și mă rog la Domnul Dumnezeu întreitul
Dar el nu aude, nu vede, nu vrea. Atunci îmi fac chip cioplit
Și mă rog în taină la idoli.
022.963
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Mircea Florin Șandru
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 132
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 17
- Actualizat
Cum sa citezi
Mircea Florin Șandru. “O butaforie a diavolului.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/mircea-florin-sandru/poezie/170035/o-butaforie-a-diavoluluiComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Ai citit 199.000 Lei de Frederic Beigbeder? Dacă nu, ți-o recomand. Zic eu, sunteți cam pe aceeași lungime de undă. Nu numai voi. Mulți. Și eu am momente când mă întreb dacă Dumnezeu - nu cumva - a întors fața dinspre noi. Dar, cu puțină voință, putem elimina aproape tot ce e urât, murdar în jur. Ar trebui să fim uniți, să facem curățenie, să scoatem frumosul la lumină... Să fim optimiști, să fim perseverenți și, nu în ultimul rând, să nu-L uităm pe Dumnezeu, să nu-L subestimăm. El există. E în fiecare dintre noi.
0
imi pare, mai degraba, o compunere facuta de ala micu\' si corectata cu naduf de taticu\', platitor de abonament ratb si consumator de mici si bere in spatiul proletar al snagovului....dumnezeu aude si vede, dar si-a tras fermoarul cortului si pregateste, pesemne, intrarea in scena a ingerilor exterminatori
aud, vad si miros si eu, dar nu simt nimic in poemul acesta,decat o lehamite devenita blazon national...da-mi voie sa te cert cu asprime, mircea florin sandru
aud, vad si miros si eu, dar nu simt nimic in poemul acesta,decat o lehamite devenita blazon national...da-mi voie sa te cert cu asprime, mircea florin sandru
0
