MPmilos petru
Verificat@milos-petru
Ghiroda-Timis
„Numai azi nu-i maine.”
Nascut la Pesac unde a terminat 7 clase,liceul la Loga Timisoara,Scoala tehnica contabila la Lugoj 1961,Institutul agronomic din Timisoara 1966.A profesat ca agronom,in administratie, agent de valori mobiliare, arbitru și jucător de șah, fost component al echipei de șah prin corespondență a județului Timiș. Scrie pe mai multe situri literare.…
🏆 Critic de Top📚 Centenar Literar📜 Poet Prolific💬 Comentator Activ
Cronologie
Tu n-ai probleme! Părul creț
Ni-l face-a vieții carte,
Ce-n fraier și descurcăreț,
Prin soartă ne împarte!
Anormal
Deoarece:
Toți pe prostie plătesc ștaier,
Că viața asta e un joc,
În care-i prins ades un fraier
Și totdeauna un excroc.
ștaier=impozit(în Banat)
Ni-l face-a vieții carte,
Ce-n fraier și descurcăreț,
Prin soartă ne împarte!
Anormal
Deoarece:
Toți pe prostie plătesc ștaier,
Că viața asta e un joc,
În care-i prins ades un fraier
Și totdeauna un excroc.
ștaier=impozit(în Banat)
Pe textul:
„Mușchii vedetelor" de Gigi Burlacu - Pietreanul
0 suflu
ContextMasivii duri, infatuați,
Se cred eroi de pus în ramă;
Păcat că mușchii lor, umflați,
Nu ies la... encefalogramă!
Gigi Burlacu Pietreanul
Nu sunt al lor admirator,
Dar uneori ori mă minunez:
Problema nu-i în mușchii lor,
Ci-n capul meu că-i tolerez.
Se cred eroi de pus în ramă;
Păcat că mușchii lor, umflați,
Nu ies la... encefalogramă!
Gigi Burlacu Pietreanul
Nu sunt al lor admirator,
Dar uneori ori mă minunez:
Problema nu-i în mușchii lor,
Ci-n capul meu că-i tolerez.
Pe textul:
„Mușchii vedetelor" de Gigi Burlacu - Pietreanul
0 suflu
ContextMi-e dor să văd, precum pe timpuri, golul,
Când dragostea de minge bătea banu`,
Să-mi amintesc cum a jucat Petrolul,
Atunci când ne-ncântau frații Munteanu.
Sunteți maeștrii toți trei, felicitări!
Când dragostea de minge bătea banu`,
Să-mi amintesc cum a jucat Petrolul,
Atunci când ne-ncântau frații Munteanu.
Sunteți maeștrii toți trei, felicitări!
Pe textul:
„Mi-e dor să merg la meci " de Laurentiu Ghita
0 suflu
ContextComportamentul de maimuță
Din școli mă face să relev
Că vom rămâne de căruță
La mijlocul acestui ev.
Dacă n-am rămas deja.
G.P.I.
Ideea ta perplex mă lasă,
Căruțea nu-i mai de folos,
De duci cu ea și o mireasă,
Își trage un picior pe jos.
Din școli mă face să relev
Că vom rămâne de căruță
La mijlocul acestui ev.
Dacă n-am rămas deja.
G.P.I.
Ideea ta perplex mă lasă,
Căruțea nu-i mai de folos,
De duci cu ea și o mireasă,
Își trage un picior pe jos.
Pe textul:
„Trecând printr-o școală" de florian abel
0 suflu
ContextMitru-ar avea ceva de spus:
Tu pe țăran îl pui pe jar,
Și îl confunzi, privind de sus,
Când te exprimi ca un birjar.
Poate nu înțeleg sensurile epigramei, vreau să spun însă că nu știu cum e în alte zone, la noi în Banat țăranul, adică cel care stă în căruță își iubeșe calul alături de care muncește toată viața. Când mai e câte unul care-l bate și înjură se folosește expresia: înjură ca un birjar, ori birjarul înjură din birjă nu din căruță, așa în cazul epigramei de față aș accepta caracterul "de birjă" dar nu "de căruță", nu toți care conduc o căruță sunt birjari.
Catrenul meu te rog să-l iei ca o glumă, citesc cu plăcere tot ce scri.
Tu pe țăran îl pui pe jar,
Și îl confunzi, privind de sus,
Când te exprimi ca un birjar.
Poate nu înțeleg sensurile epigramei, vreau să spun însă că nu știu cum e în alte zone, la noi în Banat țăranul, adică cel care stă în căruță își iubeșe calul alături de care muncește toată viața. Când mai e câte unul care-l bate și înjură se folosește expresia: înjură ca un birjar, ori birjarul înjură din birjă nu din căruță, așa în cazul epigramei de față aș accepta caracterul "de birjă" dar nu "de căruță", nu toți care conduc o căruță sunt birjari.
Catrenul meu te rog să-l iei ca o glumă, citesc cu plăcere tot ce scri.
Pe textul:
„Trecând printr-o școală" de florian abel
0 suflu
ContextInteresant acest catren, cu câte o poantă (de același tip) în fiecare vers.
R.S.C
Bună constatarea D-lui Rodean. Întrebarea mea este: poate fi epigramă un astfel de catren care nu prea respectă regula ca ultimul vers să conțină poanta și să le întoarcă pe celelalte trei "pe dos"?
R.S.C
Bună constatarea D-lui Rodean. Întrebarea mea este: poate fi epigramă un astfel de catren care nu prea respectă regula ca ultimul vers să conțină poanta și să le întoarcă pe celelalte trei "pe dos"?
Pe textul:
„L-a bătut măr" de milos petru
De îmbunătățit0 suflu
Contextturiștii în parc -
când va cădea oare și
frunza Elenei?
G.P.I.
Te-a băgat Elena-n boală,
Vrei să-i cadă frunza s-o vezi goală.
când va cădea oare și
frunza Elenei?
G.P.I.
Te-a băgat Elena-n boală,
Vrei să-i cadă frunza s-o vezi goală.
Pe textul:
„La odihnă-n parc" de Dan Norea
0 suflu
ContextPe saitul ăsta se petrece-o dramă,
Poeții sunt de-o vreme tot mai triști,
Că doar acei ce scriu și epigramă,
Ne dovedesc că-s marii fabuliști.
Poeții sunt de-o vreme tot mai triști,
Că doar acei ce scriu și epigramă,
Ne dovedesc că-s marii fabuliști.
Pe textul:
„Fabule trimise la Chișinău" de Dan Norea
0 suflu
ContextMorala spune că acel
Ce are multă carte,
Desigur, are parte...
De-un șef cu mult mai prost ca el.
Rodean Stefan-Cornel
Reformele de care avem parte,
Ne-arată că zicala-ți n-are rost,
Că și aceia care nu au carte,
În general au șeful mult mai prost.
Fabula ta e actuală mai ales acum când nu mai contează pregătirea dacă ai carnet de partid!
Ce are multă carte,
Desigur, are parte...
De-un șef cu mult mai prost ca el.
Rodean Stefan-Cornel
Reformele de care avem parte,
Ne-arată că zicala-ți n-are rost,
Că și aceia care nu au carte,
În general au șeful mult mai prost.
Fabula ta e actuală mai ales acum când nu mai contează pregătirea dacă ai carnet de partid!
Pe textul:
„Ai carte, ai parte..." de Rodean Stefan-Cornel
0 suflu
ContextȘi-odată, enervat, se scoală,
Și, cum era, în pielea goală,
Se duce,-nhață un topor
Și-o ia spre cucurigător!
Laurențiu Ghiță
Văzând stăpânu-n pielea goală
Cocoșu-a zis: Ce puii mei,
Încep să am o bănuială,
Stăpânul e ca mine, gay?
Părerea mea: ai chemare la fabulă!
Și, cum era, în pielea goală,
Se duce,-nhață un topor
Și-o ia spre cucurigător!
Laurențiu Ghiță
Văzând stăpânu-n pielea goală
Cocoșu-a zis: Ce puii mei,
Încep să am o bănuială,
Stăpânul e ca mine, gay?
Părerea mea: ai chemare la fabulă!
Pe textul:
„Fabula cucurigului" de Laurentiu Ghita
0 suflu
ContextZiua de apoi
Nu a fost să fie,
Vom trăi-n noroi
Și în sărăcie.
Nu a fost să fie,
Vom trăi-n noroi
Și în sărăcie.
Pe textul:
„"Apocalipsa" de azi sau 11.11.11" de Mihai Cucereavii
0 suflu
ContextVorbește lumea prin piață
Că ți-a intrat de mult în viață.
Că ți-a intrat de mult în viață.
Pe textul:
„Oftalmologică... și nu prea" de Florin Rotaru
0 suflu
ContextÎmpielițatul de bărbat
(Precum e șarpele de piei)
E jupuit, aci,-n Regat,
Fără-ncetare, de femei.
"jupuit", pentru a fi în acord cu tema (deși mergea și jumulit, firește) :)
G.M.D.
Deși e drept, nu-i prea morală,
Întrebarea-mi e firească:
Dacă o ținea în poală
Putea duduia să-l belească?
DEX: belí (-ésc, belít), vb. – 1. A jupui, a scoate pielea
(Precum e șarpele de piei)
E jupuit, aci,-n Regat,
Fără-ncetare, de femei.
"jupuit", pentru a fi în acord cu tema (deși mergea și jumulit, firește) :)
G.M.D.
Deși e drept, nu-i prea morală,
Întrebarea-mi e firească:
Dacă o ținea în poală
Putea duduia să-l belească?
DEX: belí (-ésc, belít), vb. – 1. A jupui, a scoate pielea
Pe textul:
„Soția justițiară (2)" de Goea Maria Daniela
0 suflu
Contextum îl găsise-având, în poală,
O duduiță-n pielea goală,
Ea, la divorțul de mișel,
Luă și pielea de pe el.
Goea Maria Daniela
Eu nu mai înțeleg defel
Ce-o fi la voi pe Dâmbovița…
Cum să ia pielea de pe el,
Nu-l jupuise duduița?
O duduiță-n pielea goală,
Ea, la divorțul de mișel,
Luă și pielea de pe el.
Goea Maria Daniela
Eu nu mai înțeleg defel
Ce-o fi la voi pe Dâmbovița…
Cum să ia pielea de pe el,
Nu-l jupuise duduița?
Pe textul:
„Soția justițiară (2)" de Goea Maria Daniela
0 suflu
ContextDe mine ai auzit până nu ne-am întâlnit pe aici? Eu n-am auzit nici de Obama numai de câțiva ani, au auzit însă sute de milioane înaintea mea.Ascultă muzică populară ROMÂNEASCÃ și ai să auzi.
Problema e alta. Aici e un catren, despre el așteptam comentarii nu despre UIAGÃ, asta-i treaba altora, nu cred că din cauza acestui cuvânt a ajuns catrenul la atelier, s-ar putea să aibe alte baiuri. Ce zici?
Problema e alta. Aici e un catren, despre el așteptam comentarii nu despre UIAGÃ, asta-i treaba altora, nu cred că din cauza acestui cuvânt a ajuns catrenul la atelier, s-ar putea să aibe alte baiuri. Ce zici?
Pe textul:
„L-a bătut măr" de milos petru
De îmbunătățit0 suflu
ContextNe pleacă medicii „pe-afară”,
La trai mai bun având pretenții,
Dar mult mai grav e că, în țară,
Treptat, se duc și pacienții...
RS-C
Fi`ndcă găsiră pacienții
Al veșniciei elixir,
Ei pleacă toți fără pretenții,
Dar nu-i mai loc în cimitir.
La trai mai bun având pretenții,
Dar mult mai grav e că, în țară,
Treptat, se duc și pacienții...
RS-C
Fi`ndcă găsiră pacienții
Al veșniciei elixir,
Ei pleacă toți fără pretenții,
Dar nu-i mai loc în cimitir.
Pe textul:
„Vâlcene 2011" de Rodean Stefan-Cornel
0 suflu
Context Corect Liviu-Ioan Muresan
[07.Nov.11 21:49]
este "oiagă", oricum e regionalism. Poate prin ceva sate se folosește "uiagă". A se vedea "lubeniță" și "lebeniță".
Corect este UIAGÃ deoarece eu am scris catrenul și nu am auzit de oiagă! Din câte știu eu în Banat și Ardeal se spune mai mult uiagă. Cred că e destul de răspândit acest cuvânt să fie cunoscut. Mai mult am scris mai sus că există o doină, socotită un nestemat am folclorului românesc, cântată de Raveca Săndulescu "LA FEREASTRA DE UIAGÃ"
Ba și mai mult, de când știu, bănățenii se duceau pe la ministere în București, să rezolve diferite probleme, cu UIAGA de răchie și cufăru cu cârnaț, așa că uiaga o ajuns de mult și în capitală!
mitru
[07.Nov.11 21:49]
este "oiagă", oricum e regionalism. Poate prin ceva sate se folosește "uiagă". A se vedea "lubeniță" și "lebeniță".
Corect este UIAGÃ deoarece eu am scris catrenul și nu am auzit de oiagă! Din câte știu eu în Banat și Ardeal se spune mai mult uiagă. Cred că e destul de răspândit acest cuvânt să fie cunoscut. Mai mult am scris mai sus că există o doină, socotită un nestemat am folclorului românesc, cântată de Raveca Săndulescu "LA FEREASTRA DE UIAGÃ"
Ba și mai mult, de când știu, bănățenii se duceau pe la ministere în București, să rezolve diferite probleme, cu UIAGA de răchie și cufăru cu cârnaț, așa că uiaga o ajuns de mult și în capitală!
mitru
Pe textul:
„L-a bătut măr" de milos petru
De îmbunătățit0 suflu
ContextSunt un bărbat dintre acei
Ce nu va fi în veci supus;
În fața voastră, dragi femei,
Voi ține-ntruna capul sus!
(Sorin)
De-o vreme fi`ndcă anii trec
Și lucrurile se mai schimbă,
Vă spun, că doar de-aia-am limbă,
Eu la femei și capu-mi plec.
Ce nu va fi în veci supus;
În fața voastră, dragi femei,
Voi ține-ntruna capul sus!
(Sorin)
De-o vreme fi`ndcă anii trec
Și lucrurile se mai schimbă,
Vă spun, că doar de-aia-am limbă,
Eu la femei și capu-mi plec.
Pe textul:
„Declarație de război femeilor" de Sorin Olariu
0 suflu
Context"Eroul" tău e de-admirat
La tot ce îi trecu prin cap
Mă mir că totuși nu i-a lu'at
Și pensia de handicap!
Dan-T
Puteau să-i ia, și nu-i o dramă,
Și pensia de handicap,
Chiar pentru-această epigramă,
Că lucră c-o mână și-un cap.
La tot ce îi trecu prin cap
Mă mir că totuși nu i-a lu'at
Și pensia de handicap!
Dan-T
Puteau să-i ia, și nu-i o dramă,
Și pensia de handicap,
Chiar pentru-această epigramă,
Că lucră c-o mână și-un cap.
Pe textul:
„L-a bătut măr" de milos petru
De îmbunătățit0 suflu
Context