milos petru

Păi dacă i-a picat o frunză,
Cu mintea ei mai mult de-un gram,
Cum trage turta pe-a ei spuză
Așa-n costumul lui Adam?

E uns, ba chiar călit e, bade...
(La peste 40 de grade!)

Dan-T

În iarna asta tare rece,
Cu pensia ciuntită, fără gaz,
Cu bani numai de pâine, sare, praz,
Eu m-am călit la -10.
M. Paloș

Problema e destul de grea
A pus Udrea frunza pe ea.

Stă Mitru-n prag cam visător,
Surâde, dar c-o mină tristă:
Avem de-acum un edidor,
Dar pierdem o epigramistă,

Felicitări Radu că te-ai gândit să dai epigramiștilor ce merită, felicitări Vali că te înhami la această muncă tare grea. Aș vrea ca dătătorii de stele, adică maeștri, să fie mai activi să ajute atât editorul cât și pălmașii, iar mie, și altora ca mine, dacă trebuie să mergem la atelier sau offtopic să ne spuneți și să ne trimiteți fără nici o reținere dar să ne faceți să înțelegem de ce, ca să nu mai greșim.
Sărbători fericite!
Mitru

Eu n-aș dori profet să fiu
Prevăd la modul realist
C' el va fi tinichigiu
Cum ești mata epigramist.
Tataia

Te-apreciez fi`ndcă ai fler,
Și o gândești ca-n "Stan și Bran",
E drept băiatu-i inginer,
Nu ce ar fi dorit Traian.

Așteptați la nesfârșit...
(L-ar fi scos da-i ruginit!)

Dan-T :)

Te socoteam printre amici,
Nu te-am tăiat, nu te-am împuns,
Nu crezi nici tu în ce ne zici...
Cum ruginit când este uns?

Ar fi vremea să ne-o spui
Când scoți paloșul din cui?
Să dai iama-n Agonie
Toată lumea să te știe.
Vasile Ilin

Aici sunt toți în agonie,
Și peste tot îs doar belele,
Dar încă sper la armonie...
Îl scot la vremuri mult mai grele.

Paște fericit și sănătate!

Meseria de-amator,
(După cum se știe,
Făr' temeinicie)
Nu aduce... nici-un chior.
Miclăuș Silvestru

Orice chior
Mă știe
Amator
De meserie.

Da, faptul că ai trecut pe le mine și le-ai puricat puțin mă bucură, dovedește că nu suferi de „lene” și îmi întărește convingerile pe care le-am avut înainte de a le trimite, și eu le-am considerat mediocre.
Mie prima mi-a plăcut cel mai mult, expresia „știri mondene” mi se părea O.K. fiindcă socoteam că doar acolo putea apărea știrea că a fost înțepat în limbă. Mă îndoiam însă că toți jurații știu că există o insectă la care-i zice lene.
La a doua și mie mi se pare că merge mai bine, așa cum zici:
"Dar ăsta, totuși, zilnic toarce.";
La a treia prin „piranda” care e soție la țigani duc acțiunea în zona lor unde sunt mulți care s-au îmbogățit fără muncă, iar ultimul vers cred că la Vișeu l-am trimis sub forma: Iar eu comand, telecomanda.
Cele cu școlarul le-am scos primele și destul de repede, la prima BABA poate fi și o învățătoare în vârstă, iar la a doua, chiar și școlar să-ți faci copilul e greu acum când sunt sate care nu mai au școli, iar faptul că ar fi obligatoriu, mai e vreo lege care se respectă în țara asta?
Asta-i cum am gândit eu, te rog să mai treci pe la mine, doar așa îmi dau seama cum se vede ce scriu de cei care mă citesc.

De multișor
Bag eu de seamă
Ești amator
În epigramă!
neculai lunca

Ești om bun,
Fără-nteres,
Ce-am vrut să spun
Ai înțeles.

Sărbători fericite!

petrică,vorba între noi să fie,
fii amator încă vre-un pol de ani
numai de-al dracului să le plesnească rânza
la pretinii ce-ți sunt ...dușmami.
Ioan Postolache-Doljești

Ca amator nu m-am zbătut,
Și mă țin bine pe picioare,
Că toată viața am bătut
Categorii superioare.

varianta cu "azi o-ntinde" e mai slabă nu mai are două sensuri, așa cred eu

Așa-i bine?
Mulțumesc de trecere.

O viață fost-am agronom,
Dar printre hobiurile mele,
A fost și cel de astronom,
Și vin ca să-ți citesc...în stele.

.Destinul trântorului

Având în permanență-acces la miere,
Scutit și de corvoada de albină,
Un singur lucru, practic, i se cere:
Din când în când s-o-nțepe pe... regină!
DOMNUL GOE

Deși albinele nu-ți poartă vină,
Catrenul tău amice-i o teroare,
Că trântorul ce-o-mpunge pe regină,
O face-odată și pe urmă moare.

Școala din viitor

Pe dascăl, cred că-n noua viață
Școlarul – veți vedea și voi –
Îl va iubi dacă-l învață
Kung fu, dar cu figuri mai noi.
Tataia

Decât Kung fu, să-l doară-n plex
Să lupte până se omoară,
Mai bine-ar vrea o profesoară,
La ore să-l învețe sex.

Profesorul, istoric, om ales,
La Dacia gândește-n drum spre școală;
Școlarul n-are nici el mintea goală,
Dar e preocupat de... Mercedes.
RS-C

Alunecând pe două pante,
Școlarul tău ce a ales,
Mașină numai Mercedes
Sau și-o iubită ca și Dantes?

Să mă-nscriu la facultate
Nu va fi așa calvar,
C-am răzbit, cu greutate,
Să devin chiar și școlar!
Vali

Am și eu ca mulți un fiu,
Viitorul lui e clar:
L-am înscris cu greu școlar,
Ca să-l fac tinichigiu.

Lenea e cocoană mare…

Durdulia mea vecină
Zi și noapte doarme-n pene,
Rămânând pân-azi virgină,
Că i-a fost cocoanei lene!
I.D.

Oare cine e de vină,
Că vecina ta, măi nene,
Este și acum virgină?
Poți fi acuzat de lene!

M-am hotărât ca la concursul ăsta să nu zic nimănui ce mi se pare mai bun sau mai puțin bun. Aici se pronunță specialiștii adică voi între voi. Consider pertinente comentariile lui RS-C și ID și mă bucur că nu au luat-o cu "prozodie bună", picoare, rimă, etc.
Socot că-i în plus să-i spui unui maestru epigramist că respectă regulile prozodiei(mie da!), asta știe, totuși dacă-i scapă ceva e bine să-i atragi atenția. Atunci mai rămâne poanta care poate fi, poate fi bună sau foarte bună. Aici însă totul e relativ, intervine gustul, părerea celui care jurizează față de fenomenul prins în epigramă uneori chiar înclinațiile politice, etc. Așa că mă limitez să comentez:

Creditorilor mei
Îmi vin să dau din datorii
Acei ce m-au împrumutat,
Dar pentru sub cincizeci de mii
Eu nici nu mă cobor din pat!

unde mai adaug o variană:

-De ce nu-mi vii, de ce nu-mi vii,
Ca să mă simt din nou bărbat?
-Eu vin dar sub cincizeci de mii
Nu mă mai urc la tine-n pat.