La vârsta a treia

Nu este orginală.
Cum am mai spus la acest text (altă postare?), ideea e preluată dintr-un banc cunoscut.
Versul doi \"-Hai, sus piciarele-am strigat,\" are un typo

Calimero

1. Nu-l văd pe typo
2. Nu-i altă prelucrare, e tot aia de la comentariul la Atropa dar am scos-o la mai mare vedere să mai zică și alții ceva. Dacă nu mă înșel, și cred că nu, am citit ceva mai demult scris de Păstorel, care explica cum se poate transforma un banc în epigramă, aș vrea dacă cineva știe să-mi spunnă dacă greșesc sau nu. Între banc și epigramă de multe ori nu se știe care a apărut înainte, dacă a apărut epigrama cel care spune bancul nu are nicio treabă. Dacă e după un banc ar putea să-i zică catren, cred că nu-i interzis să versifici bancul, să-l \"parodiezi\" dar dacă totuși apare poanta în versul patru catrenul devine epigramă. Sincer nu știu ce să spun, să vorbească cei care au mai multă cultură, eu am doar agricultură mai multă.
3.Cred că este originală, n-am mai găsit în literatura pe care o am eu alta asemănătoare, e drept că nu prea am.
mitru

\"Cu soața am numai belele:
-Hai, sus piciarele-am strigat,
Nu pe-ale tale, pe-ale mele,
Că nu mă pot urca în pat!\"

Îl văd eu \"pe typo\": piciarele!
Exprimarea nu e corectă. Nu e \"pe-ale tale\" ci \"ale tale\", nu e \"pe-ale mele\" ci \"ale mele\"... picioarele tale, nu pe-ale tale, nu? Bine, știu că te încurci adesea în picioarele versurilor, dar acum te-ai încurcat și în ale soției.
Ar mai fi și o aritmie în primul vers.

Da Vali, te-am înțeles. În ale nevestei m-am încurcat prin secolul trecut, mă bucur că tu mă descurci finuț, nu ca Orășanu care bagă spaima-n mine că n-am mai știut pe unde-mi stau picioarele, dar capul. Eu îl căutam pe typo ăsta prin rândul doi, te mai aștept că văd că mă faci bine. Ești o dăscăliță bună!
mitru

\"Ești o dăscăliță bună!\"
(Milos Petru)

Se pare că nu, din moment ce \"piciarele\" e tot așa. Cred că se impune angajarea unui meditator. :)

Da, ești bunăăă! Dar la picioarele alea și-o băgat coada și Orășanu și m-am derutat. Ce să-ți zic, azi mi-am căutat ochelarii și nu i-am văzut pe masă în fața mea deși aveam alții pe nas! Așa că-ți mulțumesc de câte ori mă tragi de urechi.

Măi, Miloș, vino-ți în fire! E a doua oară când zici că n-ai corectat din cauza mea. Prima dată când m-ai băgat la cauze, te-am lăsat. Măi să fie! Vezi citatul mură-n gură, cu tot rândul, cu \"piciarele\" cu tot, din primul meu comm.
Sigur, era cazul să mai dai aici în mine, și, desigur, să te mai guduri pe de altă parte.
Poți continua cu guduratul, dar nu-mi mai pomeni numele aiurea.

Calimero

Poți continua cu guduratul,
Calimero

Pe frigul ăsta și la vârta-treia,
De-mi zici maestre că m-am gudurat,
Încerc umil să înțeleg femeia,
Ce-o viață-ntreagă m-a primit în pat.