Blestemat, blestemat să fii,
Până-n ultima-ți zi.
Obosit și singur,
Să nu poți muri.
Veșnic călător, pribeag,
Să n-ai pentru ce trăi.
Fie-ți ochii înveliți în ceață,
Silă să ai de
Vreau sa te citesc zi de zi,
sa-mi umplu ochii de cuvintele tale,
Sa te rasfoiesc cu degete umede
Si sa-ti alint foile cu miros de trup incins
Vreau sa ma afund in povestile tale,
Sa
Miroase a iarna.
Saracia imbratiseaza totul
In jurul lui.
Dezacordate -
Batai timide in geam.
Repezit, cu gesturi inghetate
Lasa musafirul
Sa se strecoare hoteste
In carca
Imi fac privirile caus,
Le ridic
Si-ti cuprind tamplele,
Obrajii
Intr-o atingere prelunga,
moale, disperata...
Las degetele lor
Sa se topeasca picurand
Si sa-ti alunece sarat
Egocid.
Șiruri aprinse de cuvinte
Urcă îmbrâncindu-se
Și se încâlcesc în noduri
În artere.
Se îngrămădesc înnebunite,
Unele peste altele,
În plex.
Le închid acolo, strivite
Între
Stropi de sange mi se scurg,
Aprinsi, pe degete.
Si desfac felii,
Strangandu-le patimas-
Le-as musca, le-as strivi...
Imprastii peste tot
Faramituri de raze
Si nu ma pot opri.
Ma
Ma sufoc, delirand,
Cu tamplele fierbinti.
Buzele rasfrante,
gemand avid,
disperat,
Nu mai stiu sa respire.
Ochii largi, holbati a neputinta,
privesc nebuni in gol.
Incotro
Si acum mai falfaie
Carpa neagra,
Cu urzeala sinuoasa-
Fara forma
Si se izbeste de geamuri.
Licurici
Cu abdomenul incandescent
In albastru
Ii inscriu emblema.
- Eu ii vedeam
Scuturand coama fluida,
Se furiseaza-n pasi de dans.
Gatul lung si zvelt
bate un tact unduios,
de neinteles.
Sunetul copitei se pierde
In scancete de gand, aiurea.
Sub pielea
MN