Dacă

Dacă De aș putea iubi, doar într-o șoaptă Aș pune-ntregul vis speranța ce mi-o poartă Și strigătul etern din inima-mi necoaptă Ar ridica spre cer prea dulcea-mi soartă. De aș putea iubi, doar într-un nume Aș pune fără preget mii de gânduri pure, Aș pune țeluri noi spre care să mă-ndrume Și clipele-mi prea triste să le fure. De aș putea iubi, într-o privire Aș pune ochii-mi strălucind de fericire Să cate-n ochii tăi frumoși acea simțire Ce se găsește-ntr-un cuvânt: iubire. Ah,a iubi...,ce cuvânt fără de sens și rece - Pe cine să iubesc, cine mă va iubi? Când oare, dacă timpul neîncetat tot trece, Când din licoarea fericirii voi sorbi? Cine oare în lumea asta mă va-nțelege? Cine oare va vrea să creadă în mine Și, doar iubind, să facă din iubire o lege Ce va dăinui etern născând lumine? Cine ar vrea vreodată să accepte că trăiește Dintr-un capriciu cu-adevărat întâmplător, Numai pentru că destinul său prea mult dorește Să se întindă din trecut spre viitor? Poate că numai tu, prea scumpă roză floare, Poate tu vei șterge ce mă doare Și poate tu îmi vei aduce alinare, Mă vei întoarce iar spre soare... Sau poate nu.