Tot ce rămâne

nu vreau să crezi că am venit să te laud pentru că ai venit pe pagina mea și mi-ai zis niște cuvinte de bine. vreau să îți spun că mi-a placut strofa aceasta:
\"întorci clepsidra
și-ntr-o clipă o sfărâmi
rămân câteva cioburi
o șuviță de sânge
nisip
și o părere de rău
că nu rămâne nimic\"
pentru ce?... pentru că e vorba de timp, de sânge, de nisip, de câteva cioburi și de o părere de rău. pentru mine aceste 5 simboluri reprezintă esențe ale vieții noastre. nu vreau să fac o disecție poetică dar vreau să spun că viața e mereu ca o părere de rău, mai ales la final și că suvița de sânge pentru mine reprezintă vitalitatea și adolscentul din noi, iar când zici părere de rău mă gândesc la un moșneag ce își rememorează clipele frumoase ale vieții lui. nu știu dacă asta ai vrut să spui dumneata dar asta am vizualizat eu.

Înțelesesem că nu ești genul. Prefer un mod de adresare direct. Despre versurile de mai sus? Cum bine ai observat, sunt momente, dar trec, altfel am rămâne înlemniți, condamnați dinainte. Mă bucur de trecere și îți mulțumesc.
cu bine,

e o adresare stangace o cautare a cuvintelor si o \"negasire\" a lor ca sa fiu in ton cu nestiut
nu transmite nimic sau cel putin asa vad eu

Nu văd de ce ar fi stângace(!?), poate anosta, \"adresarea\". Căutare a cuvintelor... părerea ta. Mi-ar fi plăcut să detaliezi.

nu rămâne nimic
pauza - continua cu alta idee
ochii celeilalte
pauza - continua cu alta idee
pietruind o cărare
pauza - continua cu alta idee
terminată nu știu cui

piertuind o carare nu are nicio legatura cu terminata nu stiu cui care nu are nicio legatura cu ochii celeilalte care nu are nicio legatura cu nu ramane nimic

deci

intr-un singur vers ai patru strofe fara nicio legatura

apoi vorbesti de urali de volga de clepsidre asa de-a valma

acum spune sincer ce sa inteleaga un cititor din randurile astea?
sunt convins ca tu ai scris si ai inteles dar eu am citit si nu am inteles nimic

si asta nu ar fi o problema exista poezie suprarealista din care nici nu trebuie sa intelegi ceva e ea o pictura in sine pe care o privesti si te incanta si din acest motiv iti place

este un punct de vedere. Este clar că aici nu ai să găsești pictură suprarealistă, dar nici ceva de care să-mi fie jenă. Unele \"texte\" sunt mai aproape, altele mai departe de ce aș vrea să fie. Dar mă gândesc. Dacă ai dreptate?
Ți-aș rămâne îndatorat daca mi-ai arăta, ca să înțeleg, câteva pânze poetice suprarealiste, bănuiesc că te gândeai la câțiva autori, eventual români, dacă nu-ți cer prea mult. Eu nu prea citesc poezie, doar proză. Ca să știu de unde să încep să-mi completez lacunele.

daca nu citesti poezie atunci de ce scrii poezie?
e o intrebare simpla

ca sa poti sa compui poezie trebuie sa-ti placa sa citesti poezie si inca in cantitati mari

ai vrut sa faci un spirit de gluma cu poezia pictura dar - din pacate - nu ai inteles comentariul meu deloc
da
poezia poate fi pictura
poezia poate fi muzica
poezia se poate topi si in muzica si in pictura si in fotografie

apoi asociezi fortat suprarealismul de evrei de unde si cuvintele tale: \"bănuiesc că te gândeai la câțiva autori, eventual români, dacă nu-ți cer prea mult\"

din cate stiu eu victor brauner era roman evident din punctul meu de vedere din punctul tau de vedere nu nu era roman dar poti sa te uiti la picturile-poeme sau poemele picturi sau la colaborarea lui cu gellu naum alt venetic din punctul tau de vedere din punctul meu de vedere roman

deci trag o concluzie simpla:

poema ta nu este poema deoarece nu citesti poezie

lacunele e greu sa le mai acoperi daca nu le-ai acoperit la timp

ce-mi rastalmacesti cuvintele, poate esti Mafalda si stii cum gandesc!? Am spus autori romani, nu voiai sa spun autori dalmatieni? Doar suntem in spatiul romanesc. Si de unde ai dedus ca eu am ceva cu evreii? De unde ai dedus ca eu am ceva cu Brauner sau Nanu? Dar fiecare gandeste dupa cum ii e felul.
Eu ti-am cerut simplu, pentru ca ai batut darabana: da-mi
cateva nume de autori si cateva poezii care te-au impresionat. Ce bazaconii sunt astea? Am sa-ti dau eu un exemplu, din cei mai mari poeti ai Rusiei de azi, Evtusenko:
\"Oricare-i treaba, nu stiu cum, se baga
Si cate-un pusti din cei deloc dotati,
Ce-n indeletnicirea lor cea draga
De soarta-s pur si simplu refuzati

Ei sufera cumplit, si nu-nceteaza
Sa lupte ani in sir cu cei din jur,
Si-n loc de argumente-si etaleaza
Obrazul rumen, verbul imatur


...............

Iar cand in strachini calca voiniceste,
Pe mana lor mari cauze pierzand-
Pentru talentul care le lipseste
Rosesc si eu, las capul in pamant.\"
TALENTUL

in loc de Nanu, Naum