Poezie
Anost
1 min lectură·
Mediu
Ziua asta e un eșafod
prin pădurea cu spini,
să trec cu tălpile goale,
înlăcrimând frunzele.
Fericirea și-a deschis aripile,
stă într-un copac înalt și mă privește:
\"...nu mă meriți!\"
Carne păcătoasă,
neputincioasă,
subliminală,
de ce îmi tragi pătura asta
care-mi ține de cald?
De ce îmi oprești levitația, respirația?
Satrap în culori,
ziua de mâine
a coborât în gleznele mele
sătule.
012.990
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Mihai Robea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 62
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 17
- Actualizat
Cum sa citezi
Mihai Robea. “Anost.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/mihai-robea/poezie/163549/anostComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Încerc și nu reușesc să înțeleg expresia: carne subliminală...
0
