O fată iubesc, păr negru, stufos,
Înaltă, zveltă și cam os-pe-os,
Irina pe nume, și doi ochi căprui,
Sublimă aș spune dar cu mintea hai-hui.
Mă scoate din minți cu privirea-i arzândă,
Suav, etern parfum de ploaie,
In frunze de copac de tonul
Orchestra verde se\'nclina,
Iarba fosneste\'ncetisor.
Prin balti si chiar prin ochi de apa,
Albastrul cer isi face freza,
Tinut sterp, de monstri napadit
Al nimanui, un timp pierdut
In neguri, sufletul mi-e rupt
Ingenunchiat si umilit.
Ratacind, in spini si lava merg
Cenus’aud sub talpi.
Murmur de strigat in
Flutur
O codană de fata
Cosițe blonde si deloc fardată
Stătea intr-un colt bosumflată
Pe totul dimprejur.
Un gând micuț nu-i dădea pace
Si n-o lăsa deloc să joace
Al oamenilor urat
Sa crezi ca niciodata nu vei fi mintit
Sa crezi ca nu vei fi\'nselat
Oh .. omule tu ce-ti doresti ?
Sa nu mai suferi niciodat\' ?
Un rictus mi sa-ntiparit pe fatza
Violent de deprimat
MN