Mihai Moise

iata, zic - iata, ce scrie Eugen Galateanu intr-un articol despre Eminescu (cravata)


\"Facem asadar mai multe greseli. O greseala pedagogica. Trebuie sa lasam copii sa decida ce le place lor. Se poate ca preferatul sa fie Macedonski sau Cosbuc sau Goga. Ce ne facem în acest caz-îi luam la omor pentru ca nu-l venereaza de ajuns pe Eminescu ?\"

eu sa fiu in locul dumitale n-as mai sta in UK sa ma prostituez ci m-as duce cat mai degraba in Coreea de Nord!

la italieni, mai ales in sud, nu am intalnit aceasta diferenta - intre haine bune si haine rele, tinuta casual sau cum ar mai fi. de aceea cravata nu este decat un accesoriu vestimentar. hainele sunt ...haine.

Vad in acest articol o rescriere a unei pozitii pseudo-critice pe care in ultima vreme o intalnesc tot mai des. Daca, intr-un conflict, sau intr-o polemica, una din parti cedeaza si cealalta parte nu-si da seama, sau refuza sa isi dea seama, atunci aceasta parte o sa ramana conectata la o discutie depasita.
Eu cred ca, de fapt, lui Eugen Galateanu este dor de Eminescu, de toate acele clisee cu care s-a obisnuit; sunt foarte sigur ca aparitia unei lucrari inrudite in idei cu \'protocronismul\' i-ar provoca lui Eugen Galateanu o nemaipomenita bucurie. Cate articole, cate polemici, cate discursuri si argumente n-ar putea dumnealui sa produca pe marginea acelei carti!
Revenind la articol, va propun un exercitiu: puneti in acest articol, in locul numelui \'Eminescu\' un X si veti obtine sablonul unei critici care nu spune alta decat ca \'nu este adevarat ca ...\'
Multumesc insa autorului pentru posibilitatea de a face comentarii pe marginea unui text, care contine o problema destul de intalnita.

numele tau?

stai numai sa vezi cand iei toate retetele astea, de toate culorile, si le rupi bucati bucati, si apoi vii asa, cu mainile la spate si cu pumnii plini, la cel care ti-e drag si-i spui cu un zambet misterios: \'stii ca o sa ninga??\' si dumnealui o sa zica sceptic \'ei da...asta mai lipsea...\' si tocmai atunci o sa se trezeasca cu o muultime de fluturi rosii, verzi, albastrii, albi...

apoi...cred ca te-ai cam grabit cu ciocolata, parerea mea, ai uitat de bomboanele de ciocolata cu visine inauntru (visine alcoolizate, in prealabil!)?
ai uitat de ciocolata amaruie, de ciocolata alba, de ciocolata de casa?
unii spun chiar ca exista pistoale (!) de ciocolata, ba eu chiar pot sa zic ca am vazut ciocolata cu nimic (\'aerata\' sau \'aerisita\', nu mai tine minte exact cum ii spune!!)

tocmai am cascat...aha....o sa salvez textul asta si o sa-l citesc cand mai vine vreo insomnie sa ma chinuie
ce-ar fi sa incerci si o poezie de buna-dimineata?

la multi ani!
si sa avem parte de multe impliniri si de cele mai adevarate bucurii pentru acest an!

mi se pare o idee grozava sa se insiste mai mult cu aceste prezente \'din partea siteului\' ca un fel de prezentatori-gazde care anunta ce se mai intampla.

aha haaa... dreept in nas te-am nimerit cu bulgarele!!!

una din cele mai placute poezii.

gerul, luna, si cu o stea
iti doresc

Craciun Fericit!
La multi ani!

vrei o gogoasha? :)

Doamna Preoteasa,
Ma numesc Petrescu Ionut Mihai si uneori scriu si comentarii. In subsolurile textelor, bineinteles.
M-am decis sa scriu aici pentru ca m-a impresionat foarte tare patosul cu care acest punct de vedere a fost sutinut. El este foarte real. Credeti-ma: aproape ca v-am avut in fata ochilor sustinandu-va punctul de vedere.
Marinela Preoteasa, vreau sa stii ca eu am constatat un lucru. Si anume ca unii oameni sunt vlaguiti, au instinctele falsificate de idoelogie si reflexele tocite de obisnuintele cotidiene. In cazul tau insa admir intransigenta de care dovada in identificarea neadvertentelor dintre propria opinie si realitate.
Te mai citesc!
La multi ani, si la si mai multe poezii!

cand are sa ninga si are sa se astearna zapada pe pamant ai sa urmaresti pasii intipariti in omatul de sub fereastra ta.
sau: parca ai scrie cu alb pe alb!
sunt mai multe lucruri aici:
tabula rassa,memoria,carbunele,\"fericirea are chipul tau\", Vineri.

o tristete nu vine niciodata singura
ahm, mi-e pofta sa musc dintr-un bulgare de zapada

e un loc al metaforelor, foarte interesant, ceea ce ma atrage e consistenta acestor metafore, ca par reale si totusi sunt inchipuiri.
frumos, da, insa imi miroase a fum de canepa aici, iluzie, sirena, amagire. uitare

este destul de obositor textul dumitale pentru ca lanseaza o sumedenie de provocari, provocari care nu pot sa fie si nici nu sunt intemeiate. textul este construit prin afirmatii obiective, impersonale, care se continua, printr-o presupusa legatura cauzala, cu afirmatii despre \'mine\'- care citesc aceste randuri si despre cei ca mine, despre \'noi\' adica. Si toate astea... pentru ca:\"Am făcut cunoștință cu o revistă extrem de interesantă de istorie, tipărită în Franța\".
eu stiu despre detinutii politici care se pricepeau sa-si pacaleasca stomacul. cum? organizau minutios momentul pranzului. erau oameni de buna traditie care nu ar fi inceput un pahar fara sa dea noroc cu ceilalti. probabil ca astfel se simteau ca la un ospat imparatesc, si castigau mult mai mult decat un taximetrist grabit dintr-un fastfood costisitor.

legat de dreptul la moarte, mi se pare interesant de stiut una din istoriile salutului: salutul in forma de strangere a mainilor, ar fi aparut din practica razboinicilor care atunci cand se intalneau isi demonstrau unul altuia ca au mainile (drepte) goale, ca nu le au pe sabii.
in Vestul salbatic oricine era inarmat si oricine putea ucide pe oricine. daca nu o facea, inseamna ca gasea o ratiune solida pentru care acel om sa traiasca. si de obicei, cam asa era judecata - daca erai un om de nimic cadeai, mai devreme sau mai tarziu, rapus de pistolul celui care stia ca nu este obligat sa iti suporte prezenta. iar tu, daca aveai prezenta de spirit, incercai sa nu mai fi un om de nimic, ci sa iti dai silinta in a fi bun de ceva.

domnule Eugen, eu daca as fi in locul dumitale, m-as mira la cat se schimba lumea, poate ca m-as mania pe prostiile care zgaltaie frezele tinerilor, insa nu cred ca m-as pune la mintea lor.

\'aide mai grigore oi fi nimerit si matale pe la cine stie ce fete mari care se rusineaza si dau ochii peste cap cand vad impreunate parti de vorbire cu functii diferite.

..se rupe.

nu sunt sigur de sensul acoladelor:
e asa
}{

sau asa
{}

?

astept raspuns.

Noru, salutare si felicitari pentru carte!
... am ceva...
ceva dreptunghiular, negru, tinut intr-o cutie de carton uzata pe margini... merge cel mai bine pe un dispozitiv Funai, luat de la unguri...
imaginea este portocalie...uneori mai apar dungi pe ecran.. deh, filmul este vizonat des - un film popular...si muzica...ah, muzica... este un piuit prelung, si o muzica de pian facut la orga electrica...uneori scoate sunete indoite - tot din cauza ca banda este uzata... si o voce subtire si gajaita de femeie recita cu aceeasi tonalitate vocile pe care noi le auzim in fundal.. Razboiul din Vietnam.. Hong Kong, Sport Sangeros.. Vandam, Bruzli si Cichician, iar pentru profani Arnold si Silvester Stalone... \"bine ai venit draga ah nenorocitule sa stii ca am aflat tot giuli mi-a zis despre povestea voastra nicol nu e ceea ce crezi geac nu ncerca sa ma duci de nas de data asta nu vei reusi ha ha iubito lasa pistolul pe masa\"....sau, tot asa .. cu piuit si cu zumzait filmul se prezinta, primele secvente, si deodata brusc, cineva respira intr-un microfon si bolboroseste numele filmului.
si totusi, Academia de Politie era un film grozav, n-ai vrea sa iti continui povestea cu cataloagele cu filmele video de inchiriat?

legat mai degraba de titlu, ma gandeam ca ar fi nemaiauzit sa apara o melodie gen \"vara la tara/ seara de seara\" sau \"prima zi cand merg la tara/vreau distractie si vara\".
nu cred ca sunt chiar putini cei care isi petrec macar o saptamana din vacanta la tara, la bunici sau la rude.
e foarte interesant, de exemplu, sa vedeti ce schimburi se produc, sa vedeti baietii din partea locului parfumati si vorbind rar si intelept, si fetele de la oras in pantaloni vechi de generatii, barfind cu o viteza surprinzatoare.,